Miercuri, 21 iunie 2023 are loc Solstiţiul de Vară, eveniment cosmic ce marchează începutul verii astronomice. Va fi cea mai lungă zi din acest an şi, fireşte, cea mai scurtă noapte a anului în curs.
Ca şi în alte situaţii mai speciale, există în folclor o sumedenie de obiceiuri interesante, unele pitoreşti, datini, superstiţii, care sau transmis din generaţie în generaţie. Pe câteva dintre ele le vom prezenta în cele ce urmează.
Longitudinea astronomică a Soarelui este de 90° în jurul datei de 21 iunie, când are loc fenomenul numit Solstiţiului de Vară. Se ştie că Pământul efectuează două deplasări importante, anume o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează o poziţie fixă în spaţiu, fiind înclinată pe planul orbitei Pământului cu 66° 33′. Ca atare, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
Imediat după data de 21 iunie durata zilei incepe sa scadă în emisfera nordică câte puţin timp de şase luni, până pe 21 decembrie, când este momentul Solstiţiului de Iarnă. În emisfera sudică lucrurile se petrec exact invers.
Solstiţiul de vară este adesea asociat cu tradiţii populare care marchează noi începuturi. Oamenii din toată lumea sărbătoresc această zi cu petreceri, picnicuri, cântece, dansuri şi focuri uriaşe.
Obiceiuri şi superstiţii
Acest moment semnificativ al anului, care marchează în fapt începerea cu adevărat a verii este asociat pretutindeni în lume cu diverse tradiţii populare, unele de sorginte păgână, alte creştină. La noi, Solstiţiul de Vară precede doar cu câteva zile (mai precis pe 24 iunie) Sărbătoarea de Sânziene, care dublează şi un Praznic religios, anume Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.
Sânzienele sunt făpturi magice, dar cu aură pozitivă, binefăcătoare, nişte “zâne bune”, cum le alintă poporul. Sunt creaturi diafane, aeriene ce îşi fac apariţia în noaptea dinainte de 24 iunie. Ele au harul de a vindeca oamenii, aducând belşugul recoltelor şi fertilitatea animalelor. De asemenea, se spune că le conferă miresme florilor şi proprietăţi miraculoase plantelor medicinale.
Una dintre tradiţiile româneşti întâlnite şi în unele sate romănești se referă la aprinderea focurilor ritualice pe locurile cele mai ridicate din zonă. De regulă, tinerii strâng vreascurile şi pornesc vâlvătaia,în jurul focului strângându-se oameni de-ai locului care aruncă crenguţe de pelin în flăcări, crezând că în felul acesta vor “arde” şi viitoarele lor necazuri, supărări. De asemenea, cine reuşeşte să sară peste flăcări va fi apărat de duhurile rele. Acum este o perioadă benefică creativităţii, inspirând artiştii, făuritorii de frumos. Se spune ca oamenii de spirit se simt în aceste zile în plenitudinea inspiraţiei şi forţei creatoare.
Încă dn vechime, Solstiţiul de Vară reprezenta momentul purificării prin foc, practicile magice dezvoltându-se foarte mult, vrăjitoarele fiind prezente mai mult decât în orice altă perioada a anului. Ca şi cu alte prilejuri, peste câmpuri erau purtate torţe în scopul îndepărtării bolilor din grâne, iar vitele erau trecute peste jăratic pentru a se izgoni făpturi asemănătoare vampirilor, care se credea că se ascund între coarnele lor. Roţi în flăcări erau rostogolite de pe dealuri, aprinzându-se focuri mari la răspântii sau la marginea apelor stătătoare.
Tinerii se bucură în mod special de venirea Solstiţiului de Vară deoarece există superstiţia populară că acest moment astronomic unic în an poate influenţa în bine sentimentele îndrăgostiţilor. Respectivul eveniment cosmic le insuflă celor ce iubesc multă pasiune şi energie.
Acum, cu puţine timp înainte de Sânziene se aleg persoanele care vor face parte din Alaiul Dragaicei, de regulă cele mai frumoase şi cuminţi domnişoare ale satului. În unele localităţi aceste fete ce participă la procesiune cântă şi se prind în horă când ajung la răscrucea drumurilor. Apoi vor fi udate simbolic de flăcăi, care le însoţesc purtând la pălărie flori de sânziene.
Se mai spune că îndrăgostiţii care merg la scaldă şi fac baie împreună în vreo apă curgătoare sau în mare, vor rămâne împreună întreaga viaţă!
Pelerinaj druid
Legat de importantul eveniment astronomic la care ne referim, aş vrea să spun că am avut bucuria să particip la o procesiune faimoasă ce are loc în mod expres o singură dată pe an în Marea Britanie, la Stonehenge. Reprezintă un uriaş pol de interes turistic, locul fiind vizitat anual de cca. un milion de pelerini.
Ziua de 21 iunie reprezintă o ocazie specială pentru aşa-zişii adepţi ai vechilor druizi – vechii preoţi din regiunile celtice – să se adune la Complexul Megalitic Stonehenge, pentru a participa la diverse ritualuri de omagiere a Soarelui. Denumirea locului în engleza veche s-ar traduce prin „Pietre în picioare”, zona fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO din anul 1986. Situtat în câmpia Salisbury, la aproximativ 140 km Sud-Vest de Londra, misteriosul site a fost construit în mai multe etape între anii 3000 Î.Hr. şi 1.600 Î.Hr. Este interesant faptul că în jur nu există nici o carieră, aşa că pietrele masive au fost cărate (nu se ştie cum?) de la mai bine de 240 de kilometri depărtare !!!
Sunt 17 blocuri uriaşe aşezate în cerc, unele cântărind până la 45 de tone, aliniate în direcţia de unde răsare Soarele în timpul Solstiţiului de Vară. De aceea se crede că aveam de-a face cu un observator astronomic preistoric. Există teorii care susţin ca imenşii bolovani reprezintă un soi de calendar rudimentar celtic, blocurile de piatră înşirându-se dinspre Răsărit spre Apus.
În ritmul tobelor pelerinii moderni, oameni pasionati de fenomene ezoterice, mii de turişti, dansează entuziasmaţi, salutând prin chiote şi urale ivirea Soarelui în cea mai lunga zi din an din Emisfera nordică.
Dacă aveți posibilitatea, nu vă refuzați un asemenea spectacol grandios!
Horia C.Deliu
