Începând cu data de 1 septembrie s-a intrat în Noul An bisericesc, urmând ca primul Mare Praznic să-i fie dedicat Maicii Domnului. Acest lucru se petrece în ziua de opt septembrie, când atât credincioşii ortodocşi, cât şi cei catolici cinstesc Naşterea Fecioarei Maria. Sărbătoarea se numeşte în popor şi Sfânta Maria Mică.
Nașterea Maicii Domnului, numită în popor Sfânta Maria Mică, este o mare Sărbătoare creștină prăznuită anual pe 8 septembrie. Aceasta este prima sărbătoare cu Cruce roșie din noul an bisericesc și marchează momentul nașterii Fecioarei Maria din părinții Ioachim și Ana
Ilustrul personaj reprezintă cea mai îndrăgită divinitate feminină a Pantheonului românesc. De două mii de ani până în zilele noastre harul său protector a fost şi este invocat de viitoarele mame pentru uşurarea naşterii, de fetele mari spre a-şi găsi ursitul şi grabirea căsătoriei, de cei bolnavi în speranţa însănătoşirii.
Părinţii Fecioarei Maria au fost Ioachim şi Ana, personalităţi respectate în lumea creştină, tatăl provenind din seminţia lui Iuda, un urmaş al regelui David, iar mama fiind o descendentă din familia preoţească a lui Aaron. Astfel s-a îndeplinit proorocia vremii, cum că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.
Pentru că ajunseseră la o etate înaintată şi nu aveau copii, cei doi soţi erau foarte mâhniţi, absenţa odraslelor în acele timpuri echivalând cu un blestem din partea lui Dumnezeu. Numai că Ioachim şi Ana nu au renunţat. Au postit şi s-au rugat mai abitir să devină părinţi. Ceea ce s-a şi întâmplat într-un târziu.
Îşi doreau aşa mult un urmaş, întrucât evreii fără copii nu aveau voie să aducă jertfe la Templu. Ca atare, Ioachim s-a retras în pustiu 40 de zile pentru a se ruga, în timp ce soţia sa, Ana, i-a promis lui Dumnezeu că dacă îi va avea un fiu, îl va da să slujească în Biserică.
În cele din urmă minunea avea să se săvârşească, Arhanghelului Gavriil revenindu-i cinstea să le transmită viitorilor sfinţi şi drepţi părinţi minunata veste. El le-a spus fiecăruia pe rând că rugăciunile fierbinţi au fost apreciate de Dumnezeu, primind binecuvantarea Sa.
Aureolată drept fiinţa cea mai îndrăgită din calendarul religios, având în tradiţia populară olul de mijlocitoare între închinători şi Dumnezeu, Maica Domnului are la ortodocşi nu mai puţin de …nouă zile de pomenire, pe care le vom prezenta în ordinea lor cronologică.
Aşadar, în 8 septembrie este Naşterea, eveniment evocat pe larg în materialul de faţă. Urmează pe 1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului, în 21 noiembrie – Intrarea în biserică a Maicii Domnului, pe 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sf. Ana, apoi în 26 decembrie – Soborul Maicii Domnului, în 25 martie – Buna Vestire, pe 2 iulie – Asezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne. După cum am relatat pe larg recent, în 15 august s-a venerat Adormirea Maicii Domnului, iar în 31 august a avut loc Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului.
Din nou aveam de-a face cu o zi în care foarte mulţi conaţionali îşi vor serba onomastica. Se pare că ar fi vorba de peste două milioane de români, majoritatea fiind de sex feminin, cum este şi normal. Cele mai multe prenume sunt Maria, urmate de Mariana şi Mărioara. Dar sunt şi circa de 350.000 de bărbaţi cu nume derivate, majoritatea purtând prenumele de Marian sau Marin.
Le adresăm urarea de „La Mulţi Ani!” tuturor sărbătoriţilor!
Horia C. Deliu
