Pe 15 august are loc unul dintre marile evenimente ale Creştinităţii. Ne referim la Adormirea Maicii Domnului sau după cum i se mai spune în popor, Sfânta Marie Mare ori Sântămăria Mare. Acum creştinii ortodocşi, catolici şi greco-catolici o omagiază pe ocrotiroarea copiilor, familiei şi a Bisericii. Totodată este şi Ziua Marinei Române, fiind decretată în țara noastră zi liberă.
Aşa cum se știe, marele eveniment de la mijlocul acestei luni poartă şi denumirea de „Adormire”, pentru că tradiţia vorbeşte despre obştescul sfârşit al Maicii Domnului ca despre o stingere lină, o trecere spre cele veşnice aidoma unei…somn fără trezire. În terminologia religioasă nu se foloseşte formula referitoare la moartea unui sfânt.
Marele eveniment a fost precedat de o perioadă specială marcată printr-un Post de mai scurtă durată şi care în ordine cronologică este al treilea din an. Maica Domnului a supravieţuit vreme de 11 ani durerii de a-şi vedea fiul chinuit pe cruce. Cu trei zile înainte de a-şi da ultima suflare, a primit această tristă veste de la Arhanghelul Gavriil, oferindu-i-se posibilitatea să se pregătească spiritual, să-şi ia adio de la cunoştinţe, fiind gata pentru momentul reîntâlnirii cu Fiul sau. Se spune ca Sf. Duh i-a anunţat pe Apostoli să meargă la Ierusalim ca să participe la înmormântare.
Vorbind de tradiţii,să precizăm ca pe un fapt notabil,că în multe judeţe, inclusiv Covasna, s-a perpetuat datina ca anumite persoane credincioase să efectueaze pelerinaje la mănăstirile ce poartă hramul Sfintei Marii, ducând daruri. Închinătorii merg să se roage, să facă danii pentru călugări şi să milostivească săracii care stau la porţile lăcaşurilor de cult. În unele zone mai izolate, mai ales în cele montane, în acest Post la ceasurile înserării, unii tineri s-au adunat acasă la cantor şi învaţat cântece dedicate Maicii Domnului, supranumită în popor „Cea mai înaltă sfinţenie omenească cunoscută şi cinstită de Biserică”.
De Sântămărie Mare este datina de a culege flori de câmp şi de a le pune la icoana Preacuratei, considerându-se că ulterior sunt bune de leac.
În dimineaţa de Sântămărie se merge la biserică şi se asistă la Slujbă. Apoi femeile trec pe la cimitir şi tămâiaza mormintele celor dragi, iar unele împart aşa-numita colivă de fructe: struguri, prune şi în unele zone chiar faguri de miere.
În unele sate fetele nemăritate purtau pe vremuri o floare numită „Năvalnic”, care potrivit credinţei populare avea puterea să aducă peţitori. Se ştie că după 15 august deja încep să se vadă primele semne ale toamnei. Dacă ieşim din luna lui „Gustar” şi intrăm în „Răpciune” se cheamă că Echinocţiul de Toamnă nu mai e departe, când ziua va fi egală cu noaptea.
Este şi un moment important al calendarului viticol. De asemenea, între cele două „Sfinte Marii” se seamană grâul. În cazul în care înfloresc din nou trandafirii în jurul lui 15 august, sezonul autumnal va fi lung şi frumos.
După 15 august se reia sezonul nunţilor, fiind o perioadă foarte aglomerată, cu planificări făcute din timp, sezonul petrecerilor de acest fel ţinând până la intrarea în Postul Crăciunului, la jumătatea lunii noiembrie.
În multe familiile există cel puțin un membru sau mai mai mulţi cu prenumele Maria ori derivate precum Marioara, Mariana, Mioara, Marilena, dar şi Marian şi Marin. Numele de botez amintite sunt foarte populare în România, estimându-se că ar fi peste 2,2 milioane de persoane care le poartă şi le cinstesc.
Horia C.Deliu
