Frica sau teama este „un mecanism de supraviețuire ce apare ca răspunsul unui om la o amenințare concretă, de obicei negativă. Frica este legată de anxietate. Aceasta depinde de persoană și poate varia de la prudență la fobie și paranoia. Ea ține de mai multe stări, printre care grija, anxietatea, teroarea, paranoia, oroare, panică” ( sursa:Wikipedia).

     Desigur, acesta este un sentimen uman firesc, întâlnit și la alte ființe vii. De pildă, dacă în drumul tău întâlnești o ursoaică cu pui, aceasta te va ataca, de teamă că ai putea face rău puilor. Bineînțeles, există milioane de alte exemple în natură, însă noi ne vom limita doar la sfera umană.

     Ne aflăm în anul 2024, un an al Alegerilor și al marilor schimbări în România, dar și în alte țări, în UE și, de fapt, pe întreaga planetă. Și pe măsură ce ne apropiem de datele fatidice tensiunea generată de așteptare și teamă crește până la paroxism, masele fiind cuprinse și ele de o anumită stare febrilă. În acest context, ne întrebăm care este frica sau teama politicieniilor? Aceasta oscilează între două extreme: pe de o parte este teama celor care dețin puterea politică de a nu o pierde, iar de partea cealaltă, a mai tinerilor politicieni ambițioși, de a nu putea să-i înlăture pe primii și de a nu reuși astfel în aspirațiile lor.

     Uniunea Europeană nu este nici ea lipsită de această teamă, după cum arată un sondaj realizat de Kapa Research (sursea: Stiri pe surse, articol: Frica e o forță decisivă la aceste alegeri europene, semnat de Cristian Gheorghe, publicat în 05/06/2024, cu titlul „Europenii vor merge la vot preocupați de nivelul de trai, imigrație, amenințări externe, evoluția rapidă a tehnologiei și conducerea deficitară, arată un nou sondaj realizat de Kapa Research”).

     Așadar, pe bună dreptate, europennii, și nu numai ei, simt această neliniște sau teamă de ce s-ar putea întâmpla în viitor, după alegeri și schimbarea puterii. Și aceasta într-o situație în care întreaga omenire este bulversată de precipitarea evenimentelor negative din ultimii ani.

     În urma sondajul amintit au rezultat patru factori care ar putea deveni „o forță decisivă”: incertitudinea economică, imigrația, apropierea războiului și realitatea necunoscută a AI, factori care ar putea creiona viitorul UE, după cum concluzionează autorul articolului: „Adunate la un loc, cele patru ingrediente … formează un cocktail exploziv de frică în interiorul societăților europene etc.” și care ar putea influența alegerile, în rău sau în bine. Să sperăm totuși că lucrurile se vor îndrepta într-o direcție pozitivă.

     Indiferent de situație, România, cuprinsă de o efervescență creatoare, își va continua ascensiunea spre un nivel civilizator superior. Nenumăratele proiecte începute prin fondurile europene vor schimba în bine imaginea țării și, chiar dacă acum mulți cetățeni sunt sceptici, la un moment dat, în viitor, efectele benefice ale unor cauze create în prezent vor da roade, ceea ce va duce la o mai mare bunăstare a tuturor locuitorilor. Trebuie să avem încredere în anii ce vin și să contribuim, fiecare după priceperea sa, ca  această speranță a noastră să se împlinească. Și, fără îndoială, deși nu toți credem, votul nostru contează!

       Mihai Trifoi

 

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail