Pentru a ne face o imagine mai clară despre realitate, nu putem să ne raportăm doar la ceea ce se vede și se spune în mod oficial sau în particular, ci este necesar să apelăm la mai multe surse documentare, care ne pot oferi detalii prețioase pentru a completa imaginea.
Și cum, de un timp, pe măsură ce se apropie alegerile, a început să „reînvie” sintagma „statul paralel” și să apară din istorie personaje aproape uitate, considerăm ca binevenită o actualizare a definițiilor în discuție.
Stat: „entitate politică constituită dintr-o populație aflată sub o conducere instituționalizată, pe un teritoriu delimitat de frontiere; țară;
Statul de drept: „stat în care autoritățile publice respectă efectiv legalitatea, fiind supuse unui control jurisdicțional”.
În mod normal, statul de drept ar trebui să funcționeze bine într-o democrație adevărată.
Stat în stat: „o grupare, un partid etc. care, dobândind o oarecare autonomie în cadrul unui stat, se sustrage mai mult sau mai puțin autorității guvernamentale” (NDULR).
Să fie oare regiunea autonomă Găgăuzia și Transnistria din Republica Moldova „state în stat”, care, deși beneficiază de legislația Moldovei, solicită totuși și se bazează pe sprijinul Rusiei, chiar dorindu-și alipirea de aceasta?
Din păcate, astfel de tendințe există chiar și în România, de a crea o structură asemănătoare, din dorința unor cetățeni care cred că „singuri ne va fi mai bine”.
Statul paralel: „În termeni generali, statul paralel este un tip de guvernare format din forțe oculte, din rețele secrete și neautorizate de putere care funcționează independent de conducerea politică a unui stat. Statul paralel este opusul statului de drept” (Google).
Statul paralel în România: „reprezintă o noțiune controversată care a dominat spațiul public din România în perioada 2017-2019. În termeni generali, statul paralel este un tip de guvernare format din forțe oculte, din rețele secrete și neautorizate de putere care funcționează independent de conducerea politică a unui stat. Statul paralel este opusul statului de drept. Teoria statului paralel…este considerată de către unii cercetători o teorie a conspirației” (Wikipedia).
Statul paralel și ilegitim: „Conform Ramonei Ursu, noțiunea de stat paralel a fost importată din SUA… și adaptată credințelor și teoriilor conspirației specifice societății românești. Chiar dacă coaliția de guvernare avea toată puterea în stat, aceștia promovau ideea că adevărata putere ar fi fost deținută de Statul paralel. Folosirea termenului și adoptarea rezoluției a fost considerată o încercare de manipulare în masă.”
„Conform lui Liviu Dragnea, statul paralel este „un sistem de putere paralel, un sistem care face ce știe mai bine: dosare. Este un instrument tăios, care are ca scop să intimideze politicienii care deranjează. Unii i-au spus stat paralel, alții stat invizibil, alții putere ocultă” (Wikipedia)
Cititorii interesați pot apela direct la sursă (Wikipedia), unde pot găsi mai multe informații despre statul juridic paralel din România, despre rolul CSAT și al serviciilor de informații etc., deci nu este nimic secret în ceea ce comentăm. Ne întrebăm doar de ce aceste noțiuni sunt mereu vehiculate în preajma alegerilor. Cât adevăr există și câtă manipulare, dacă ne referim la conștiința alegătorilor?! Și dacă totuși „statul paralel” există, de ce „statul de drept” permite acest lucru sau nu cumva cele două sisteme se întrepătrund coexistând într-un „invizibil” conflict interior susținut de influențe străine?
Ca cetățeni ce urmează să-și dea votul noilor structuri politice, suntem interesați să sflăm adevărul …
Mihai Trifoi
