Deși au trecut câțiva ani de la sfârșitul pandemiei Covid, efectele ei se mai simt și astăzi, nu doar cele de ordin clinic, ci cele de ordin financiar. Recent ne-a bulversat vestea că Compania Phfaizer pretinde despăgubiri de circa 600 de milioane euro pentru vaccinurile pe care România le-a comandat în plus. Vestea rea a picat într-un moment critic nefericit în care se află țara doastră din cauza unei proaste guvernări. Cu un deficit uriaș, cu o încetinire accelerată a economiei, cu incapacitatea guvernanților de a lua decizii potrivite pentru a îndrepta lucrurile, avem toate șansele de a ajunge falimentari. Atunci când mai multe sondaje arată un adevăr, precum că circa 80% dintre cei intervievați spun că România merge într-o direcție greșită și guvernanții actuali se încăpățânează să nu schimbe direcția, înseamnă că ceva e putred la mijloc.
Situația neplăcută în care a ajuns acum România nu se datorează doar unor politici greșite, ci și contextului geopolitic în care evoluăm, respectiv presiunii efectelor negative generate de cele două războaie asupra economiilor statelor europene dar simțite și la nivel global.
În primul rând, războiul ruso-ucrainean intrat acum în al cincilea an de desfășurare, un conflict între țări frățești, dar care, prin amploarea lui a creat reacții planetare și bineînțeles că țara noastră, aflată la granița conflictului, simte din plin amenințarea, mai ales că ambiția nemăsurată a liderului rus, Vladimir Putin, de a crea „o nouă ordine mondială” nu poate fi oprită.
Unii oameni nu înțeleg de ce rușii, sub diferite pretexte, nu vor să pună capăt războiului. De fapt, atitudinea președintelui rus Vladimir Putin este bazată, din punct de vedere ideologic, pe ideile și sfaturile cuprinse în „Testamentul țarului Petru cel Mare”. Un fragment din acest testament îndeamnă pe urmași: „A ține nația rusească permanent într-o stare de război, spre a avea soldații ei pururi deprinși în război, nelăsând-o a răsufla, decât numai pentru trebuința de a duce în mai bună stare finanțele statului, de a preface armiile și de a alege prilejul favorabil pentru a începe vreun război; cu acest chip, se va face o pace care să ajute războiului și războiul să ajute pacea, în interesul întinderii Rusiei și a înaintării ei la înflorire” (sursa: internet).
Cu toate că textul testamentului este anterior anului 1757, fiind considerat un „fals” sau „Text programatic”, realitatea din trecut și de azi constituie o dovadă că lucrurile se întâmplă chiar așa, și atunci este firesc ca țările europene, inclusiv România, să fie în alertă și să-și modernizeze armatele, mai ales că modul în care se desfășoară acum luptele diferă mult de cel din timpul celor două războaie mondiale anterioare. Teama permanentă de posibila extindere a conflictelor determină țările din jur de a fi mereu în gardă.
În al doilea rând, războiul din Orientul Mijlociu între SUA și Israel contra Iran se află în plină escaladare a conflictului, într-un context geopolitic extrem de complicat, având în vedere că, drept represalii, Iranul a atacat și atacă țările arabe din Golf, în care se află baze militare americane, iar închiderea de către Iran a strâmtorii Ormuz a generat o criză energetică globală, simțită acut și de țările europene, din cauza creșterii continue a prețului carburanților.
Toate aceste situații duc la creșterea „foamei de energie” și au un efect dezastruos asupra economiilor lumii, provocând adâncirea crizelor (economică, fiscală, politică etc.). România, ca și alte țări, le resimte din plin, căci ele tind să ducă la tensiuni sociale și la instabilitate politică.
Nimeni nu știe când se vor termina aceste războaie generatoare de haos, și tocmai de aceea ar fi bine ca politicienii și guvernanți români să aibă mai multă înțelepciune, să renunțe la „luptele interne” și să depună, cu responsabilitate, efortul comun de a lupta pentru interesele României și să ia măsurile potrivite în vederea redresării economiei și creșterii nivelului de trai al cetățenilor ei.
Mihai Trifoi
Nota: Articolul a fost scris înainte de încheirea armistițiu de două săptămâni cu Iranul, anunțat de președintele SUA, Donald Trump.
