Alba: Cercetări în zona în care s-au descoperit ruinele porții prin care a intrat Mihai Viteazul
Arheologii din Alba Iulia au reluat cercetările sistematice în zona în care, anul trecut, a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al porții prin care Mihai Viteazul a intrat în cetatea Bălgradului în 1599 și a fost descoperită poarta estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina.
Potrivit unui comunicat transmis miercuri, AGERPRES, de Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia, cercetarea urmărește documentarea unui important punct de acces în fortificațiile orașului, unde, pe același aliniament, se succed trei porți aparținând unor epoci diferite, respectiv porta praetoria a castrului legiunii a XIII-a Gemina, Poarta medievală Sfântul Gheorghe și Poarta Carol (Poarta a III-a) a cetății bastionare.
‘Cercetarea din zona Porții Sfântul Gheorghe aduce informații importante privind configurația și caracterul monumental al acestui ansamblu defensiv medieval. Anul trecut a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al porții, spațiu în care, potrivit surselor, a funcționat o temniță. Ansamblul era alcătuit dintr-un turn rectangular cu mai multe niveluri și o barbacană circulară construită la începutul sec. al XVI-lea’, a precizat coordonatorul cercetării arheologice, Anca Timofan.
Ea a menționat că poarta este legată de intrarea lui Mihai Viteazul în cetatea Bălgradului, la 1 noiembrie 1599, eveniment consemnat și popularizat în secolul al XIX-lea de Nicolae Bălcescu.
‘Descoperirea unui loc legat de un eveniment istoric are o puternică semnificație pentru comunitate. Mihai Viteazul rămâne o figură importantă în istoria națională, iar intrarea sa în cetate prin Poarta Sfântul Gheorghe a transformat acest loc într-un simbol’, a explicat Anca Timofan.
Foto: (c) Anca Timofan/Arhiva personală
Aceasta a arătat că, deși cercetarea aici este dificilă din cauza adâncimii și a amplasamentului pe bastion, anul acesta s-a extins săpătura pentru a verifica și documenta în continuare structurile identificate în teren în raport cu planul cetății întocmit de Giovanni Morando Visconti în 1711.
‘La aproximativ 4 metri adâncime, sub fundațiile medievale, a fost identificată și poarta estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina, porta praetoria. Aceasta este una dintre marile descoperiri ale cercetărilor din anul 2025 și reprezenta poarta principală a castrului, prin care se realiza accesul, pe via praetoria, către clădirea comandamentului militar, principia’, a precizat Timofan.
Ea a menționat că identificarea porții praetoria contribuie la clarificarea planimetriei castrului legiunii a XIII-a Gemina și la înțelegerea organizării spațiului militar.
De asemenea, o porțiune din zidul curtinei estice a cetății medievale suprapune zidul estic al palaestrei castrului roman, aceasta fiind o curte dreptunghiulară alungită, deschisă și înconjurată de colonade, destinată exercițiilor fizice și antrenamentelor soldaților legiunii.
S-a mai putut observa stratigrafic distrugerea și demolarea sistematică a structurilor de zidărie medievale întreprinsă de autoritățile habsburgice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Totodată, au fost descoperite urmele zidului care împrejmuia complexul monastic al franciscanilor bulgari, stabiliți la Alba Iulia în 1711.
‘Un obiectiv important îl reprezintă conservarea in situ a vestigiilor, urmată de un proiect de restaurare și punere în valoare prin amenajarea unui circuit turistic. Ansamblul ‘Porțile Mileniilor’ poate deveni, în perspectivă, un traseu turistic spectaculos, oferind vizitatorilor posibilitatea de a urmări succesiunea epocilor și fortificațiilor reprezentative pentru istoria orașului Alba Iulia’, a punctat Anca Timofan.
Cercetarea arheologică sistematică este organizată de MNU Alba Iulia, în cadrul unui proiect finanțat din bugetul alocat de Consiliul Județean Alba. AGERPRES
