Congresul Național al Istoricilor Români – patru zile de dezbateri despre istoriografia secolului XXI
Universitatea din București organizează, de miercuri până sâmbătă, cel mai important forum profesional dedicat cercetării istorice din spațiul românesc – Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a V-a, cu tema ‘Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități’.
Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, evenimentul este organizat de Facultatea de Istorie a Universității din București, sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării, și este afiliat la International Committee of Historical Sciences – ICHS.
Congresul reunește, la București, istorici și cercetători din România, Republica Moldova și din străinătate pentru patru zile de mese rotunde, paneluri și o sesiune dedicată prezentării de postere.
Evenimentul se desfășoară în limba română, la sediul Facultății de Istorie a Universității din București.
Conferința debutează miercuri, începând cu ora 10:00, în Aula Magna a Facultății de Drept a UB.
La eveniment vor participa rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Ministerului Educației și Cercetării și ai Academiei Române. Printre invitați se regăsesc prof. univ. dr. Mihai Dimian, ministrul interimar al Educației și Cercetării, prof. univ. dr. Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru Educație și cercetare și coordonator al Alianței CIVIS în UB, acad. Wilhelm Dancă, vicepreședinte al Academiei Române, și acad. Ioan-Aurel Pop, membru al Academiei Române.
‘Evenimentul își propune să reafirme rolul istoriei ca exercițiu esențial al gândirii critice, capabil să ofere repere adecvate pentru înțelegerea prezentului și anticiparea viitorului. Pe parcursul celor patru zile, participanții vor aborda teme diverse, printre care se numără istoria digitală și noile instrumente metodologice aplicate cercetării analitice, trecutul recent și memoria regimului comunist, diplomația culturală și identitatea internațională, istoria economică, socială și studiile de gen, pluralismul metodologic și interdisciplinaritatea, prin dezbateri academice care conectează istoria cu științele politice, sociologia, relațiile internaționale, studiile literare și istoria artei’, se arată în comunicatul citat. AGERPRES
