Fondat în 1971 de către inginerul și economistul german Klaus Martin Schwab, Forumul Economic Mondial este ”o organizație non-profit elvețiană cu sediul la Cologny, din cantonul Geneva, Elveția” (sursa: Wikipedia). „
În opinia miliardarului Elon Musk, această organizație este, ca ”un guvern mondial neales, pe care lumea nu și-l dorește”. Să reținem, însă, că ideea unui guvern mondial este destul de veche. Printre alți gânditori preocupați de instituirea unui stat/ guvern mondial se numără și scriitorul filozof danez Martinus care, într-un capitol din opera sa „Imaginea lumii eterne”, ne prezintă „Viitorul regn uman perfect” în care un posibil Guvern mondial va conduce lumea, numai că această realitate imaginată ar fi posibilă doar peste două – trei mii de ani, când omenirea va arăta cu totul altfel decât acum. Totuși vedem că această idee este reînviată din când în când.
După cum se știe, Forumul Economic Mondial este organizat anual la Davos, în 2024 fiind a 54-a ediție. Unii dintre cei mai bogați și influenți oameni de pe planetă, jurnaliști, politicieni controversați, oameni de afaceri, somități intelectuale, cercetători etc., vegheați de o „armată” de organizatori și păzitori, însumând cu totul circa 2.800 de oameni în 2024, s-au întâlnit și în acest an pentru a testa starea lumii și a proroci viitorul omenirii. Discuțiile purtate se referă în acest an la confruntarea cu „cel mai mare risc mondial actual”, adică la „criza costului vieții”, și la „ce-i de făcut” în această situație, când „populația crește în proporție geometrică, în timp ce mijloacele de subzistență cresc în proporție aritmetică, conform teoriei lui Malthus. În fața sfidărilor lumii de azi, se discută la Davos și despre epuizarea resurselor, războaiele în desfășurare, schimbările climatice, viitoare pandemii posibile, efectul utilizării Inteligenței Artificiale și, în general, despre viitorul nostru ca specie umană.
E de înțeles că aceste discuții „la nivel înalt” abordează teme actuale și viitoare importante, a căror realizare preconizată ar putea avea efecte nebănuite asupra vieții pe pământ. Dacă unele dintre acestea vor fi acceptate și considerate benefice, altele, precum resetarea lumii, limitarea mijloacelor de subzistență, înlocuind hrana animală cu consumul de insecte, diversificarea genurilor etc. ar putea duce la revolte sociale.
Evident creșterea numărului de locuitori planetari, depășindu-se în prezent 8 miliarde, constituie o gravă problemă reală dar, din punctul nostru de vedere, războaiele, pandemiile, reducerea numărului locuitorilor în raport cu mijloacele de subzistență etc. nu sunt soluții acceptabile, trebuie găsite alte rezolvări, și în primul rând o mai bună redistribuire a resurselor. Atât timp cât discrepanța dintre cei bogați și cei săraci crește în continuare, nu va fi pace pe pământ. Atât timp cât 1% din populație deține aproape 50% din activele globale, nu se poate vorbi despre normalitatea vieții. Și, mă rog, ce vor să facă cu banii lor bogătașii lumii, acel 1% din populație?! Având atâta bogăție acumulată, trebuie să aibă și anumite scopuri, iar unele dintre acestea s-ar putea dovedi a fi „scopuri ascunse” de ochii muritorilor obișnuiți.
Cum ar putea fi moral când, în timp ce pe Pământ milioane de oameni suferă de boli și de foamete, alte milioane sunt uciși sau răniți în războaie provocate, când cursa înarmărilor a cuprins toată planeta, de teama iminenței războiului mondial, cei care vor să conducă lumea călătoresc la Davos în avioane private și se bucură de toate bunurile vieții, urmărindu-și doar propriile ambiții de mărire?.
Așa cum reiese dintr-un Raport Oxfam, în maximum un deceniu omenirea ar putea avea primul „trilionar”, adică deținător al 1000 de miliarde de dolari, ceea ce este de domeniul fantasticului pentru un om de rând care își câștigă existența muncind din greu opt ore pe zi.
Din nefericire, această discrepanță socială între bogați și săraci, cu tendință permanentă de adâncire, face ravagii și în România sau în alte țări de pe întreaga planetă. Aceasta adeseori este asociată cu jaful și corupția. Rezultatul acestei stări de lucruri, mai devreme sau mai târziu, nu poate fi altul decât revoltele, revoluțiile și căderile de guverne, căci populațiile sărăcite, mânate de instinctul de conservare, nu vor suporta la infinit limitarea accesului la bogățiilor planetei. Așa a fost întotdeauna și așa va fi încă mult timp.
Ca argument aducem poemul eminescian „Împărat și proletar”, publicat în 1874 în revista „Convorbiri literare”. Fin observator, Mihai Eminescu redă în versurri minunate starea socială diin acea vreme și pune întrebarea firească: „Suneți-mi ce-i dreptatea? – Cei tari se îngrădiră/ Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi;/ Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră/ Contra celor ce dînșii la lucru-i osîndiră/ Și le subjugă munca vieții lor întregi.”
Și oare putem crede că, după 150 de ani de atunci, situația s-a schimbat prea mult? Poate doar în forme, dar nu în esență, căci realitatea demonstrează că din timp în timp și din loc în loc societățile oprimate se revoltă, la îndemnul unor lideri care incită la schimbare precum în versurile lui Eminescu: „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă,/ Ce lumea o împarte în mizeri și bogați..” Așadar, nu știm ce le rezervă viitorul celor ce trăiesc azi. Chiar și această luptă pentru „schimbarea ordinii mondiale” spune ceva.
De aceea ne-ar plăcea să credem că ceea ce se discută la întâlnirile importante de la Davos să fie proiecte de investiție în beneficiul umanității și normalizării vieții pe pământ.
Și dacă populația globului va continua să crească, în mod sigur o parte din omenire va găsi șansa căutată, de a „evada” în spațiul cosmic. Prin actualul ritm de dezvoltare a științei și tehnologiei, în următoarele 200 de ani acest lucru ar putea fi posibil, astfel că nu e normal acum să ne războim între noi ca nebunii pentru limitarea numărului locuitorilor. Să lăsăm natura să-și spună cuvântul și timpul va rezolva totul. Mai bine ne-am iubi semenii și pe Dumnezeu, și să ne gândim că și bogații lumii se duc toți pe același drum.
Mihai Trifoi
