25 octombrie este o zi de mare sărbătoare pentru Armata României. Ce reprezintă aceasta pentru societatea românească?
Este ziua în care societatea românească sărbătorește această instituție fundamentală a statului român, Armata României. Sigur că există tentația unui răspuns în care să ne raportăm doar la ziua de 25 octombrie, ca sărbătoare a eliberării unei ultime brazde de pământ românesc. Nu trebuie să ne limităm însă, atunci când vorbim de sărbătoarea și celebrarea Armatei României, doar prin prisma acestui eveniment istoric, ci prin prisma tuturor evenimente istorice în care Armata României a contribuit la desăvârșirea statului național unitar român, indiferent că vorbim de momentul Războiului de Independență, de Primul Război Mondial, de Al Doilea Război Mondial și, în acest moment, de misiunile pe care le îndeplinim sub egida apartenenței la Tratatul Nord-Atlantic. De aceea, trebuie să fie un prilej de reflecție cu privire la toate faptele de arme și să ne reamintim că nu ar fi fost posibil momentul 25 octombrie, ultima brazdă de pământ eliberată de sub ocupație hortisto-fascistă, fără momentul primei brazde de pământ românesc eliberat, la 8 septembrie 1944, la Sfântu Gheorghe. Ziua Armatei României, sigur, este raportată la un eveniment care a fost considerat ca fiind cel mai semnificativ, cu încărcătură simbolică, dar trebuie să avem în vedere înșiruirea de evenimente în care armata română a participat activ la săvârșirea statului național unitar român indivizibil.
Cum considerați că ar trebui păstrată vie memoria celor care au luptat pentru libertatea și pacea de care ne bucurăm astăzi?
Înainte de toate, trebuie să subliniez obligația de a păstra vie memoria înaintașilor noștri, o obligație de conștiință națională, de onoare, înainte de a fi o obligație legală. Este vorba despre un proces educațional, de felul în care reflectăm istoria și rolul eroilor neamului românesc, în același proces de coeziune națională și de desăvârșire statală, un proces educațional prin care trebuie să ne adresăm tinerelor generații, copiilor, pentru că fără înțelegerea și fără cunoașterea trecutului, în mod sigur nu vom putea pune bazele viitorului. Istoria nu începe cu noi, ci cu faptele noastre, viitorul se bazează în primul rând pe faptele trecutului.
Cum contribuie apartenența României la NATO la consolidarea securității naționale și regionale?
Trebuie să ne pregătim întotdeauna, pornind de la scenariul negativ, acela al nevoii de pregătire individuală, ca și cum ar trebui să faci față de unul singur în complicatele raporturi de securitate actuale, mai ales că trăim vremuri cel puțin impredictibile. Este o validare a valorilor pe care România le-a probat în ultimii 30 de ani, acceptarea în Organizația Nord-Atlantică, dar, în același timp, acest lucru nu este suficient. Cum spuneam, ar fi superficial să ne bazăm doar pe sprijinul unor organizații din care facem parte. Trebuie să dăm consistență participării noastre prin propria pregătire și prin ajungerea în situația în care să devenim furnizori de securitate în mod real, nu doar în mod declarativ, iar asta înseamnă un proces complex, care începe cu educație, cu resurse umane de calitate, cu tehnologie, dotare cu echipamente, toate integrate în conținutul unei strategii de apărare bine conturate și realiste.
Dumneavoastră sunteți cel care a demarat un proiect de suflet și l-ați și dus la bun sfârșit: Crucea Eroilor Neamului de pe Vârful Caraiman. Ce a presupus acest proiect?
Crucea Eroilor Neamului este un monument nu doar repus în circuitul turistic, ci unul care a reușit să reintre în circuitul conștiinței naționale, pentru că, dacă la momentul inițierii procesului de reabilitare, era degradat și nu se prezenta ca un obiectiv de interes istoric, turistic, cultural, nu era vizitat, în acest moment este un reper în conștiința publică. Chiar și instituția militară ajunge să facă acolo, anual, mai multe evenimente. Începe să fie foarte mult promovat. Unul dintre obiectivele reabilitării consta în promovarea și atingerea unui număr de turiști care să îl viziteze anual. Acum numărul este cu mult depășit, pentru că sunt peste 300.000 de oameni care vizitează monumentul în fiecare an. Aș putea spune că există, de fapt, un echilibru între atenția acordată reabilitării de monumente istorice și atenția acordată infrastructurii noi, care să asigure desfășurarea activității noastre specifice în bune condiții și pentru personalul Ministerului Apărării Naționale, dar și pentru beneficiarii serviciilor noastre publice, pentru că, la Ministerul Apărării Naționale, nu ne preocupăm doar de elementele de securitate imediată, așa cum o înțelegem în conceptul clasic, ci oferim și servicii publice. Serviciile medico-militare, de exemplu, sunt servicii de acest gen.
În încheiere, aș dori să transmiteți un mesaj militarilor activi, militarilor rezervă, veteranilor teatrelor de operații, veteranilor de război, dar și societății.
Fiind un moment festiv, sigur că primul lucru la care te gândești este să spui: La Mulți Ani! Este în același timp un moment de reflecție asupra activității noastre și dacă este să vorbim de un mesaj, trebuie să ne referim la conduita pe care o avem și individual, fiecare dintre noi, și împreună, ca instituție, pentru că prin faptele noastre, prin rezultatul activităților noastre, prin conduita noastră, contribuim la această încredere între societate și instituțiile publice în general. Pe de o parte, La Mulți Ani! în acest moment de sărbătoare, pe de altă parte, glorificați-vă înaintașii, pentru că, așa cum spunea și Regina Maria, cei care au făcut sacrificiul suprem nu trebuie plânși, ci trebuie cântați prin ode aduse eroismului și jertfei lor și, în același timp, preocupați-vă de viitorul țării noastre, pentru că, așa cum am moștenit noi, România, pe baza sacrificiului înaintașilor noștri, trebuie să o lăsăm urmașilor noștri cel puțin la fel de prosperă și de sigură pentru fiecare dintre copiii, nepoții noștri.
https://presamil.ro/
