Începute în luna septembrie 2020, cu termen de realizare de 6 luni, lucrările efectuate în cadrul proiectului „Creșterea calității arhitectural ambientale. Reabilitarea termică la Colegiul Național «Mihai Viteazul», internat și sala de festivități”, realizate în proporție de peste 90%, nu au mai fost finalizate nici până la această dată.

Și asta pentru că cele două părți contractante – Municipiul Sfântu Gheorghe și SC Modern Power Systems SRL Cluj se judecă de câțiva ani, în mai multe dosare, la instanțe din județele Covasna și Cluj.

În prezent, la Tribunalul Cluj sunt pe rol două cauze în dosarele 5507/117/2022**, înregistrat în data de 29.04.2024, în care SC Modern Power Systems SRL Cluj are calitatea de pârât iar Municipiul Sfântu Gheorghe pe cea de reclamant, și  5356/117/2026 înregistrat în 13.10.2026, în care Municipiul Sfântu Gheorghe, în calitate ee reclamant, a depus o cerere de ordonanță președințială prin care a solicitat eliberarea și predarea amplasamentului internatului și a sălii de festivități de la Colegiul Național „Mihai Viteazul”.

În sedința din 22 octombrie a.c., Tribunalul Cluj a respins această solicitare.

„Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge ca nefondată excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârât. Respinge ca neîntemeiată cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE, în contradictoriu cu pârâta MODERN POWER SYSTEMS SRL. (…) Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Cluj, Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată în prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei azi, 22.10.2026
”, se arată pe site-ul Tribunalului Cluj.

„O ordonanță președințială este o procedură judiciară rapidă și provizorie prin care instanța poate lua măsuri urgente pentru a proteja un drept care ar fi păgubit prin întârziere.

Aceasta este reglementată în România de Codul de Procedură Civilă (articolele 997–1002). În ciuda denumirii, ea nu are legătură cu președintele țării, ci provine dintr-o instituție juridică istorică franceză în care președintele instanței (judecătorul) dispunea măsuri vremelnice.

Caracteristici principale

  • Caracter urgent (celeritate): Se folosește doar în situații care nu suportă amânare, unde întârzierea ar cauza o pagubă.
  • Caracter provizoriu (vremelnic): Măsurile luate sunt valabile doar temporar, de regulă până la soluționarea definitivă a procesului de fond (dacă există un alt proces pe rol).
  • Fără prejudecarea fondului: Judecătorul nu analizează în profunzime cine are dreptate în dispută, ci se uită doar la cine are aparența de drept (dreptul pare mai probabil de partea sa în acel moment). Nu se pot dispune măsuri care să rezolve definitiv litigiul.”, ne-a lămurit inteligența artificială.

„Nu accept ca viitorul unei generații de elevi să rămână blocat între dosare, expertize contestate și termene amânate la nesfârșit”

Această soluție l-a nemulțumit profund pe Antal Arpad, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, care a scris, pe pagina sa de socializare, că „este inadmisibil ca o instanță de judecată să considere că într-un astfel de caz nu există urgență, aplicând un raționament birocratic rece unei drame reale prin care trec, zi de zi, sute de elevi, profesori și părinți. Motivarea instanței, conform căreia urgența s-ar fi „estompat” pentru că administrația locală a făcut eforturi uriașe din bugetul orașului pentru a închiria clase modulare temporare, este o palmă dată comunității noastre. Măsurile de criză luate de Primărie pentru a nu lăsa copiii pe drumuri nu pot fi transformate în argument judiciar pentru a perpetua un blocaj la nesfârșit”.  

„Asistăm la un absurd juridic greu de tolerat. Un constructor care a părăsit șantierul de multă vreme, luându-și utilajele și muncitorii, refuză cu obstinație să predea cheile unei clădiri finalizate în proporție de peste 90%, ținând practic sub sechestru o întreagă școală. Iar în fața acestei realități, justiția alege formalismul și ne spune că nu există o urgență. Pentru cine nu este o urgență? Pentru sutele de elevi care învață în clase modulare sau fac naveta între locații? Pentru părinții revoltați pe bună dreptate? Pentru administrația care vrea să finalizeze investiția cu firma proprie? Este inacceptabil ca sistemul judiciar să tolereze o asemenea tergiversare când este vorba despre dreptul fundamental la educație în condiții decente.(…)

Vom ataca cu apel sentința Tribunalului Cluj și vom uza de toate pârghiile legale pentru a obține eliberarea șantierului. Nu accept ca viitorul unei generații de elevi să rămână blocat între dosare, expertize contestate și termene amânate la nesfârșit” a menționat Antal Árpád.

Edilul a precizat că prin prelungirea acestei situații, municipalitatea riscă să piardă fondurile europene alocate inițial pentru reabilitare.

„Dacă se va ajunge acolo, vom acționa constructorul în instanță pentru a recupera fiecare leu, așa cum am procedat ferm și în alte cazuri similare. Dreptul copiilor noștri la o școală modernă și sigură nu este negociabil”, a mai spus primarul municipiului Sfântu Gheorghe.

Unde/când s-a rupt firul colabărării contractuale?

În cadrul unei conferințe de presă organizată în vara anului 2022, la jumătatea mandatului său anterior, primarul Antal Arpad a declarat că elevii de la CNMV vor începe cursurile în noul an scolar 2022-2023 în internatul unității de învățământ.

La întrebarea adresată de Mesagerul de Covasna, edilul a afirmat, la acel moment, că lucrările de la internat sunt gata în proporție de peste 90%, însă există mici probleme la grupurile sanitare care vor fi remediate în scurt timp, motiv pentru care elevii vor fi nevoiți să meargă la grupurule sanitare din corpul B, timp de cel mult 2 săptămâni.

Școala a început, însă internatul nu a fost dat în folosință, așa cum declarase primarul Antal Arpad. Drept urmare, pentru al 3-lea an consecutiv, sute de elevi ai Colegiului Național „Mihai Viteazul” au urmat cursurile în diferite unități de învățământ din oraș, către care profesorii au fost nevoiți să alerge, zi de zi, pentru a ajunge la ore.

Potrivit Agerpres, conflictul între Municipiul Sfântu Gheorghe și SC Modern Power Systems SRL Cluj a escaladat în momentul în care constructorul a început să ceară bani pentru lucrări fără documente justificative complete, iar în prima parte a anului 2023 și-a retras muncitorii și a abandonat efectiv șantierul. 

Constructorul a anunțat că reziliază contractul de completare a lucrărilor, iar Primăria, pentru a nu pierde finanțarea europeană și pentru a putea termina lucrările cu firma proprie, a reziliat

https://mesageruldecovasna.ro/primaria-sfantu-gheorghe-a-reziliat-contractul-de-reabilitare-a-internatului-si-a-salii-de-festivitati-de-la-colegiul-mihai-viteazul/

Reprezentanţii Primăriei au încercat să preia amplasamentul, însă constructorul nu a fost de acord.

În conferința de presă din cursul lunii septembrie 2026 i-am amintit primarului Antal Arpad afirmația din iulie 2022, întrebându-l „unde s-a rupt” relația contractuală cu firma clujană.

Răspunsul  acestuia este următorul:

„S-a rupt în momentul în care ajunge investiția undeva la 80-90%, ajungi în situația în care să faci niște recepții ca să plătești niște lucrări, te gândești că trebuie să obții autorizație de funcționare, vin cei de la ISU, vin cei de la Inspectoratul de Construcții- pentru că problemele de aici au pornit, când au venit cei de la ISU și au spus că ce trebuie făcut, iar omul a făcut altceva”.

(…) „Acolo s-a pornit un proiect de reabilitare termică – fondurile europene erau pe reabilitare termică. Am câștigat pe reabilitare termică, iar în momentul  în care au început investițiile a venit școala (conducerea CNMV-n.red) – da uitați că dacă tot (se fac lucrări), să facem și toaletele. Toate acestea ne-am asumat ca și costuri, că le plătim noi – erau separate de proiectul european.(…) Într-adevăr eu am fost acolo – nu merg în fiecare zi pe fiecare șantier, dar acolo am fost de 2-3 ori, am vizitat și într-adevăr au fost lucrări care au părut OK până la un anumit moment. Problema a fost că omul a lucrat foarte mult cu subcontractanți, problema a fost și cu subcontractanții, au fost probleme și între subcontractanți și el. (…) Dacă se putea, vă dați seama, tot interesul ar fi fost să închidem” (lucrarea/contractul, putem deduce-n.red).

Acesta a afirmat că autoritatea locală a cheltuit două milioane de lei „pe containere, pe chirie, samd”.

Ce  a făcut dirigintele de șantier?

Nu știu ce lucrări de execuție au fost cuprinse în contractul de bază ce are ca obiect reabilitarea termică a internatului și a sălii de festivități, realizat din fondurile europene, nici în contractul încheiat și asumat de Primăria Sfântu Gheorghe, pentru reabilitarea toaletelor din internatul CNMV.

Însă această afirmație a lui Antal Arpad „problemele de aici au pornit, când au venit cei de la ISU și au spus că ce trebuie făcut, iar omul a făcut altceva” ne obligă să punem întrebarea: „Ce a făcut dirigintele de șantier?”

Cum s-a ajuns să fie constatată o problemă de execuție doar când lucrarea era  realizată în proporție de „80-90%”, fără ca dirigintele de șantier să fi acționat conform prevederilor legale în domeniu?

Informațiile generate de AI ne arată că „în perioada 2020–2023, obligațiile și răspunderile dirigintelui de șantier au fost reglementate direct de Articolul 22^1 din Legea nr. 10/1995 (articol introdus/modificat prin reformele legislative succesive din anii anteriori, inclusiv Legea nr. 177/2015 și Legea nr. 7/2020), completat de Procedura de autorizare a diriginților de șantier emisă de ISC (Inspectoratul de Stat în Construcții-n.red)

Dirigintele de șantier acționează ca reprezentant al investitorului/beneficiarului (Municipiul Sfântu Gheorghe-n.red) și are obligația legală de a asigura verificarea calității execuției corecte a lucrărilor de construcții.

Principalele responsabilități ale dirigintelui de șantier (2020–2023)

Obligațiile acestuia sunt structurate pe trei etape distincte ale realizării unei construcții:

  1. În perioada de pregătire a lucrărilor
  • Verificarea documentației: Verifică existența autorizației de construire, a proiectului tehnic, a detaliilor de execuție și a avizelor/acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism.
  • Predarea amplasamentului: Participă împreună cu proiectantul și executantul la trasarea generală a construcției și la predarea amplasamentului către constructor, semnând procesul-verbal respectiv.
  • Verificarea programului de control: Asigură existența Programului de control al calității lucrărilor pe faze determinante, vizat de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC).
  1. În perioada de execuție a lucrărilor (Cea mai critică etapă)
  • Controlul materialelor: Permite utilizarea doar a materialelor, produselor și procedeelor care dețin certificate de conformitate, declarații de performanță și agremente tehnice.
  • Interzicerea lucrărilor neconforme: Oprește execuția lucrărilor în cazul în care constată defecte, abateri de la proiect sau utilizarea de materiale necorespunzătoare și cere constructorului remedierea lor imediată.
  • Fazele determinante și lucrările ascunse: Convoacă proiectantul și inspectorul ISC la fazele determinante stabilite prin proiect. Semnează procesele-verbal de lucrări ascunse și faze determinante; este strict interzisă continuarea lucrărilor fără aceste semnături.
  • Cartea tehnică a construcției: Urmărește și strânge toate documentele care vor alcătui Cartea Tehnică (certificate, procese-verbale, teste de laborator).
  • Sesizarea accidentelor tehnice: În cazul unor accidente tehnice la construcție sau apariția unor deficiențe majore, are obligația de a sesiza imediat Inspectoratul de Stat în Construcții”.

Elevii și cadrele didactile de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sfânu Gheorghe au reînceput cursurile, astăzi, astfel:  clasele primare la Școala „Kiss Arpad” din Simeria veche și în clădierea atelier de la capătul Textila Oltul SA (pe str. Fabricii), care aparține de Liceul Tehnologic „Puskas Tivadar”; clasele de gimnaziu în containerele de pe teremul de sport al școlii; clasele a IX-a, a X-a și a XI-a în sistem online iar  clasa a XII-a în sistem hibrid – online și cu participare fizică doar la materiile pentru Bacalaureat.

Sperăm că în data de 10 ianuarie 2027 o parte dintre elevi vor reveni în sălile de clasă  renovate și dotate cu mobilier nou și table inteligente din corpul A, urmând ca în prima parte a anului viitor să fie gata și lucrările la corpul B, astfel încât cei peste 100p de  școlari ai Colegiului Național Mihai „Viteazul” din Sfântu Gheorghe să învețe in aceeași incintă.

Maria Crețu-Graur

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail