Ce jaloane mai are de îndeplinit România pentru a avea acces la un total de 10 miliarde de euro. Blocajul a două legi pune în pericol o bună parte din banii europeni.

Adoptarea Legii Integrității depinde direct de jalonul 431 din PNRR, care vizează actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică, potrivit Antena 3 CNN.

Neatingerea acestui jalon ar însemna o penalizare de 771 de milioane de euro.

Jalonul 509 – Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie.

Aplicarea jalonului prevede adoptarea legii pentru introducerea unui cadru privind utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului, administrate de Agenția Domeniilor Statului (ADS), ca zone de accelerare a investițiilor în surse regenerabile de energie – lege deja adoptată în parlament.

Printre altele, CATUC va cuprinde: reducerea termenelor pentru emiterea actelor administrative, precum și introducerea de noi mecanisme pentru asigurarea proceselor administrative digitalizate în construcții; posibilitatea de a crea structuri de planificare la nivelul zonelor urbane funcționale etc.

Codul Urbanismului a fost votat în cadrul ședinței Camerei Deputaților din 29 iulie și se va întoarce la Senat pentru aprobare, deoarece a fost adoptat inițial tacit în acest for.

Jalonul 119a – Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și stimularea investițiilor private în producția de electricitate din surse regenerabile.

Jalonul e direct legat de legea a decarbonizării, care a provocat un scandal uriaș în Parlament, după adoptarea unui amendament PSD, prin care centralele pe cărbune nu mai pot fi închise.

Președintele Nicușor Dan a declarat că se va folosi „de toate prerogativele constituționale”, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase din PNRR și să nu piardă miliarde de euro și a spus că nu exclude să ceară reexaminarea legii în Parlament.

Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că, între timp, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde de euro.

Jalonul 128 – Decarbonizare sectorului de încălzire-răcire

De îndeplinirea jalonului depinde intrarea în vigoare a actelor legislative care introduc măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii și răcirii (lege adoptată în iulie în Parlament).

Jalonul prevede instituirea cadrului pentru „asigurarea sustenabilității și trasabilității biomasei, în vederea prevenirii oricărui impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor”.

Totodată, prevede dispoziții privind diversificarea mixului energetic în sectorul încălzirii și răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră, permiterea prosumatorilor (inclusiv blocurilor de apartamente și asociațiilor de locatari) să producă și să vândă excesul de energie solară și, eventual, eoliană, în forme mai flexibile, precum și introducerea de stimulente, inclusiv compensații cantitative.”

Jalonul 197 – Reforma ANAF

Jalonul presupune „adoptarea de modificări legislative pentru creșterea gradului de respectare a obligațiilor fiscale” și o nouă legislație „privind sistemul de bonificație al inspectorilor ANAF (bonus-malus)”.

Consilierul prezidențial pe probleme economice, Radu Burnete, estima în noiembrie anul trecut că procesul de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) ar putea fi finalizat în octombrie 2026, iar sistemele informatice vor folosi algoritmi și inteligență artificială pentru a identifica domeniile în care colectarea taxelor este deficitară.

Măsura prevede reconfigurarea mecanismului economic al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor.

Presupune intrarea în vigoare a legii care introduce modificări pentru reglementarea noului mecanism economic pentru resursele de apă din România.

Jalonul 420 – Legea salarizării unice

Măsura, asumată prin PNRR, presupune „dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public”.

Proiectul legii salarizării unitare a declanșat însă un scandal uriaș în România. Angajați din toate sectoarele publice sunt nemulțumiți și spun că veniturile lor vor scădea, în unele cazuri chiar substanțial.

Legea salarizării unitare este considerată cel mai dificil jalon din PNRR.

Neîndeplinirea acestui jalon vine cu o „penalizare” de 771 de milioane de euro.

În total, Planul de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi.