Sofia Vicoveanca, pe numele său de naștere Sofia Fusa, este una dintre cele mai mari și mai iubite voci ale muzicii populare românești. Artista s-a născut la 23 septembrie 1941, în Toporăuți, o localitate aflată în apropierea Cernăuțiului, arată radiobucovina.ro. Familia ei s-a mutat ulterior în zona Vicovu de Jos, județul Suceava, Bucovina devenind, astfel, spațiul cultural fundamental al întregii sale activități artistice.

A urmat Școala Populară de Artă din Suceava, iar în anul 1959 a fost angajată prin concurs ca solistă de muzică populară la Ansamblul de Cântece și Dansuri „Ciprian Porumbescu’” din Suceava. Ulterior, începând din anul 1998, activitatea sa profesională a fost legată și de Ansamblul „Rapsozii Botoșanilor”.Festivalul „Cerbul de Aur” ediţia din anul 1992, desfăşurat in Piaţa Sfatului din Braşov. Recital al cântăreţei de muzică populară, Sofia Vicoveanca, 1992. Foto: (c) CODRUTA DRAGOESCU/Arhiva istorică Agerpres

Repertoriul artistei este unul vast, fiind alcătuit din cântece de leagăn, doine de dragoste și dor, colinde, bocete, balade, cântece de nuntă și de voie bună. A înregistrat numeroase materiale pentru case de discuri, radio și televiziune și a susținut turnee atât în țară, cât și în străinătate.

Sofia Vicoveanca are o discografie construită de-a lungul a mai mult de cinci decenii, de la primele înregistrări realizate pentru Electrecord până la albumele disponibile astăzi în format digital. Printre titlurile reprezentative care i-au marcat cariera se numără: ‘Cântec de nuntă’, ‘Cântec vechi de cătănie’, ‘Bucovină, mândră floare’, ‘Eu cânt că mi-i lumea dragă’, ‘Ca la Vicov’, ‘Dragi îmi mai sunt horile’, ‘Cântece din culegerea Voevidca’, ‘Pentru toți românii mei’, ‘De-aici, din Țara de Sus’, ‘Oameni dragi și lume bună’, ‘În seara de Ajun’, ‘Singură-mi fac voie bună’, ‘Lume dragă, am petrecut’, ‘Astăzi joc și mă simt bine’, ‘Nu sunt eu ca orișicare’, ‘Hai la hora mare!’, ‘Tare-s mândră de-al meu neam’, ‘Colinde și obiceiuri din străbuni’ și ‘Așa-i la noi datina’.Sofia Vicoveanca, 1998. Foto: (c) MIHAI TAPLIGA/Arhiva istorică Agerpres

Dincolo de scena muzicală, Sofia Vicoveanca a avut o activitate remarcabilă și în domeniul cinematografiei, jucând alături de mari nume precum Amza Pellea, Gheorghe Dinică, Maia Morgenstern și Horațiu Mălăele. Printre filmele în care a fost distribuită se numără ‘Dimitrie Cantemir’ (1973), ‘Vânătoarea de vulpi’ (1980), ‘Ochi de urs‘ (1983), ‘Casa din vis’ (1991) și ‘Sarea în bucate’ (2001).

Artista și-a transpus talentul și în formă scrisă, publicând volumele de versuri ‘Dureri ascunse’ (1996) și ‘Cu inima-n palme’ (2004).Sofia Vicoveanca, 2004. Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică Agerpres

Activitatea sa artistică a fost recompensată cu o serie de distincții naționale importante, precum: ‘Meritul Cultural’ clasa a IV-a (1973); Medalia ‘Tudor Vladimirescu’ cl. I (1975); Medalia ‘Meritul Cultural’ cl. I (1976); Crucea Națională ‘Serviciul Credincios’ clasa a III-a (2002); Ordinul Național ‘Meritul Cultural’ în grad de Mare Ofițer (2004), conform legislatie.just.ro.

Sofia Vicoveanca, 2008. Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică Agerpres

În luna octombrie a anului 2014, la Castelul Peleș, Principesa Moștenitoare Margareta i-a conferit Ordinul ‘Coroana României’ în grad de Cavaler. Foto: (c)   (c)  ANAMARIA TOMA / AGERPRES FOTO

Acestora li se adaugă premiul de excelență pentru întreaga activitate acordat la Gala Premiilor Uniunii Muzicienilor Interpreți din România în 2012, premiul acordat la gala ‘Superlativele VIP’ în 2005 și un premiu pentru interpretare primit la Gala Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România în 2017, la aniversarea a 25 de ani de la premiera peliculei ‘Casa din vis’.

Este recunoscută cu titlul de Cetățean de onoare în numeroase orașe și comune, în special în zona Bucovinei și în capitală: municipiul București (din 28 noiembrie 2011), Suceava, Rădăuți, Siret, Pojorâta, Ciocănești și Vicov (județul Suceava), Putna (titlu primit alături de actorul Florin Piersic), mai multe comune din județul Suceava și alte regiuni.

Sofia Vicoveanca a rămas o prezență constantă la marile evenimente culturale. Între 2017 și 2021, a participat la festivaluri importante, precum ‘RomânIA Autentică’ la Iași, Festivalul Internațional de Muzică ‘Mărțișor’ din Republica Moldova, Festivalul Scrumbiei Dunărene de la Galați și ‘Florile Ceahlăului’. De asemenea, a urcat pe scenă la concertul ‘Unire-n cuget și-n simțiri’, organizat la Botoșani în anul 2021. În 2018, anul Centenarului Marii Uniri, a susținut două recitaluri de excepție în Regatul Danemarcei, la Aalborg și Copenhaga, la invitația Ambasadei României.

Anul 2025 a fost unul dens în apariții publice: în luna aprilie a evoluat pe scena Sălii Palatului din București, la spectacolul ‘Potcoava de aur’, în iulie a fost invitată specială la Festivalul Internațional ‘Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării’ de la Brăila, iar în luna septembrie a susținut un recital la prima ediție a Festivalului Național de Folclor ‘Bucovină, mândră floare!’, desfășurat la Suceava și Vicovu de Jos, eveniment al cărui trofeu îi poartă numele.

Anul 2026 a debutat cu o cumpănă medicală, artista suferind în luna ianuarie un infarct, în urma căruia a fost tratată la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Suceava. Ulterior, ea a revenit în atenția publicului, iar la 24 martie 2026 a primit Premiul pentru întreaga activitate la cea de-a doua ediție a Galei UCIMR – Premiile Excelenței Interpretative, eveniment desfășurat în Sala Mare a Ateneului Român.
 
În prezent, artista se pregătește pentru un concert de amploare intitulat ‘Rădăcini’, care va avea loc la 13 octombrie 2026 la Sala Palatului din București. Evenimentul este conceput ca o celebrare profundă a folclorului românesc și a unei cariere impresionante dedicate cântecului popular.
Prin repertoriul său, aparițiile scenice și implicarea în proiecte dedicate folclorului, Sofia Vicoveanca rămâne o prezență reprezentativă pentru promovarea tradițiilor muzicale din spațiul bucovinean.

AGERPRES

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail