La 17 octombrie, în fiecare an, este marcată, la nivel internațional, Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial, dedicată valorizării și protejării tradițiilor, meșteșugurilor, expresiilor artistice și obiceiurilor care definesc identitatea culturală a popoarelor, notează https://www.cnr-unesco.ro/.Conceptul de patrimoniu cultural imaterial a fost recunoscut oficial la nivel global prin Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris, la 17 octombrie 2003. Această Convenție a fost creată ca o completare la Convenția Patrimoniului Mondial din 1972, care proteja în principal patrimoniul material – monumente, situri istorice și naturale.
Colindători cu Pluguşorul la periferia Bucureştiului. (placă fotografică), 1940. Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
UNESCO a dorit să ofere o recunoaștere egală formelor vii ale culturii, care se transmit din generație în generație și conferă comunităților un sentiment de identitate și continuitate. Astfel, prin Convenția din 2003, statele semnatare s-au angajat să inventarieze, protejeze și promoveze elementele patrimoniului cultural imaterial, în cooperare directă cu comunitățile purtătoare.
Ceramica de Horezu. Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
România a adoptat această Convenție prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005 și a depus instrumentele de ratificare la 20 ianuarie 2006, moment care a deschis posibilitatea înscrierii elementelor de patrimoniu cultural imaterial românești pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii, instrument principal de aplicare a respectivei convenții. România a construit, totodată, un sistem întreg de protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial, prin acte normative, instituții și organisme specializate, susținute de autorități administrative și academice, conform http://legislatie.just.ro/.
Vernisajul expoziţiei ‘Cronica acului, în culisele cămăşii cu altiţă’, eveniment organizat de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO în parteneriat cu Asociaţia Semne Cusut, la Palatul Parlamentului.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
România are zece elemente ale Patrimoniului Cultural Național înscrise până în prezent în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității și anume: ‘Ritualul Călușului‘ (2008), ‘Doina‘ (2009), ‘Artizanatul ceramicii de Horezu‘ (2012), ‘Colindatul de ceată bărbătească‘ (2013, înscriere multinațională cu Republica Moldova), ‘Jocul fecioresc‘ (2015), ‘Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței‘ (2016, împreună cu Republica Moldova), ‘Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie – Mărțișorul‘ (2017, împreună cu Republica Moldova, Bulgaria și Republica Macedoniei de Nord), ‘Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova‘ (2022), ‘Tradiția de creștere a cailor de rasă lipițană‘ (2022, dosar comun depus de șapte țări – Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria) și ‘Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor‘ (2023, dosar comun depus de 10 țări – Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, România și Spania), se arată pe https://patrimoniu.ro/ și https://www.cnr-unesco.ro/.
Activitatea de cercetare, conservare și promovare a Patrimoniului Imaterial sau Intangibil este coordonată, în România, de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism științific de specialitate aflat în subordinea Ministerului Culturii. Tot această Comisie se ocupă și de alcătuirea dosarelor pentru includerea în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.
***
Între evenimentele organizate la 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, se află și proiectul cultural ‘Gorjul. Constantin înainte de Brâncuși’, găzduit în perioada 14-17 octombrie, de Centrul Cultural ‘Nicolas Salmeron’ din Madrid, se arată într-un comunicat de presă transmis AGERPRES, la 8 octombrie, de Asociația Docuart.
Sursa foto: curatorial.ro
Expoziția imersivă reunește scoarțe oltenești, stâlpi de lemn proveniți din case tradiționale, precum și o ie cu altiță, gorjenească, cu o suprafață de peste 20 de metri pătrați, cusută manual, ‘la zece mâini’, cu motive inspirate din imaginarul zonei în care s-a născut Brâncuși.
Pictura murală, de aproximativ 80 de metri pătrați, realizată în parteneriat cu ‘Asociația Hispano-Română Nuestras Costumbres’, este executată pe un perete exterior al Centro Integrado de La Poveda din Arganda del Rey.
Lucrarea transpune la scară monumentală ia gorjenească cu altiță, un tablou semnat de artista română Roxana Irimia, din instalația de la Centrul ‘Nicolas Salmeron’, care a avut ca punct de plecare ia cu altiță, element de identitate culturală al României și Republicii Moldova, înscris în 2022 pe Lista reprezentativă a patrimoniului UNESCO, în urma unei candidaturi comune a celor două țări.
Deschiderea expoziției imersive ‘Gorj. Constantin înainte de Brâncuși’ are loc la 14 octombrie, ora 11:00, la Centrul Cultural ‘Nicolas Salmeron’ din Madrid, iar la 16 octombrie, la ora 11:00, este programat evenimentul oficial de finisaj al expoziției, în prezența reprezentanților Ambasadei României în Regatul Spaniei, Institutului Cultural Român, autorităților locale, centrelor culturale, presei și publicului Centrul Cultural ‘Nicolas Salmeron’.
Vernisajul picturii murale se va desfășura la 17 octombrie, de Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial, la Centro Integrado de La Poveda, de la ora 12:00. Accesul publicului este gratuit.
Proiectul cultural ‘Gorjul. Constantin înainte de Brâncuși’ este organizat de Asociația Docuart, având Fundația WIN for ART drept coorganizator, și se desfășoară sub patronajul Ambasadei României în Regatul Spaniei.
AGERPRES
* Explicaţie foto din deschidere: Întâmpinarea ciobanilor care au coborât cu turmele de la munte, obicei al transhumanţei în România, 1938.
