Corneliu Baba, unul dintre cei mai reprezentativi pictori români ai secolului XX, s-a impus în arta contemporană românească prin portrete și compoziții de o expresivitate gravă, în care a folosit deseori o cromatică sobră, lucrările sale relevând preocuparea de a reda în adâncime psihologia figurii umane, trăirile sufletești. Între numeroasele sale creații se disting autoportretele, portretele unor mari personalități ale culturii naționale – Mihail Sadoveanu, H.K. Zambaccian, Lucia Sturdza Bulandra – compozițiile ‘Întoarcerea de la sapă’, ‘Odihnă pe câmp’, ‘Țărani’, ‘Oameni odihnindu-se’, precum și cele din seriile ‘Arlechin’, ‘Regele nebun’, ‘Spaima’, ‘Pieta’ etc., peisajele venețiene sau cele din Spania, potrivit lucrării ‘Membrii Academiei Române/1866-2003’ (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003).S-a născut pe 18 noiembrie 1906, la Craiova, și a fost al treilea fiu al pictorului Gheorghe Baba și al Matildei Ciortuș (ambii părinți refugiați din Banat). Primele lecții de desen le ia de la tatăl său, renumit în pictura bisericească, care studiase la Academia de artă de la Viena. Anii de copilărie și adolescență i-a petrecut la Craiova și Caransebeș (orașul tatălui său), unde și-a descoperit două pasiuni: muzica și literatura. Portretele lui George Enescu, pe care l-a văzut pentru oară în 1920, pe scena Teatrului din Craiova, constituie o temă majoră în creația artistului, ce exprimă admirația și prețuirea pentru marele muzician român, conform https://www.corneliu-baba.org/ și https://mnart.museum.
Prima sa expoziție de pictură, susținută împreună cu tatăl său, a avut loc, în 1934, la Băile Herculane. ‘Expoziția a avut, după câte îmi amintesc, un succes frumos de public, lucrările tatălui meu de un post-impresionism decent și reținut, ale mele mai grave cu îndrăzneli încă timide ce interesau pe mulți. Între vizitatori mi-a atras atenția în special o pereche mai deosebită, un domn și o doamnă în vârstă ce se opreau de regulă la câteva din lucrările mele’, spunea artistul, conform site-ului https://www.corneliu-baba.org/.
La invitația unui influent avocat din Iași, amator de pictură, Omar Popovici, și-a definitivat educația, urmând cursurile Academiei de Arte Frumoase, la clasa profesorului Nicolae Tonitza. Și-a finalizat studiile de pictură (1934-1938), după care a devenit asistent la Catedra de pictură (din 1941) și profesor (din 1946), succedându-i lui Tonitza. A deținut și funcția de director al Pinacotecii din Iași. În 1950 s-a stabilit la București, unde, în 1958, rechemat în învățământul superior, a preluat Catedra de pictură din cadrul Institutului de Arte Plastice ‘Nicolae Grigorescu’, unde a rămas până la pensionare în 1977, se mai arată în volumul ‘Membrii Academiei Române/1866-2003’.
În 1964, la invitația Ministerului Culturii din Belgia, Corneliu Baba a deschis o expoziție personală la Bruxelles; ulterior a fost invitat la Academia de Artă din Berlinul de Est.
Prima sa expoziție personală, în România, a avut-o în 1978. O amplă retrospectivă a fost deschisă la Muzeul de Artă al României, în 1997.
În străinătate a expus la: Veneția (1954, 1956), Tokyo (1964), Berlin (1964), New York (1970), Academia de Artă din Moscova (1978), Academia de Artă din Veneția (1978), Academia de Artă din Viena (1979), Academia de Artă din Sankt Petersburg (1979), Galeria Națională din Budapesta (1981), Galeria ‘Albertium’ a Muzeului din Dresda (1982), Trienala de la Sofia, Palazzo dei Diamanti din Ferrara.
Pictorul român a fost membru al Academiei de Artă din Berlin (1964), al Academiei de Artă a URSS (1968), al Academiei ‘Tommaso Campanella’ din Roma (1970). A devenit membru corespondent, din 21 martie 1963, și membru titular, din 22 ianuarie 1990, al Academiei Române.
I s-a conferit Ordinul ‘Steaua Republicii’, Medalia ‘Meritul Cultural’, medalia de aur la Expoziția internațională de la Varșovia (1955), medalia de aur la Expoziția internațională de ilustrație de carte de la Leipzig (1960). A primit în 1962 titlul de Artist al Poporului.
Expoziţie retrospectivă a pictorului şi graficianului Corneliu Baba (stg.), la care participă şi sculptorul Ion Jalea (dr.), Bucureşti, 30 ianuarie 1978.Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhivă istorică AGERPRES
În 1964, i-a fost publicat albumul de artă ‘Corneliu Baba’ (cu o prefață de Tudor Vianu, Editura Meridiane), urmat postum de volumele ‘Eu jucându-mă de-a Rembrandt’ (2003, Fundația Culturală Română, coordonator Maria Muscalu Albani) și ‘Corneliu Baba’ (2008, cu o prefață de Andrei Pleșu, Institutul Cultural Român).
Totodată i-au fost dedicate mai multe albume de artă, între care: ‘Maestrul Meu, Corneliu Baba’ (2006, text: Liviu Lăzărescu, Editura Brumar, Timișoara); ‘Corneliu Baba. Un pictor din Est?’ (2013, text Pavel Șușară, Editura Monitorul Oficial, București); ‘Corneliu Baba – An European Collection’ (2018, text: Alexandru Măciucă, Erwin Kessler, Iara Boubnova, Dan Voinea, Adina Rențea, Călin Dan, Marcelino Stuhmer, Romelo Pervolovici, Galeriile Artmark); ‘Confesiuni și Jurnale. Volumul I: 1944-1965’ (2018, Editura Muzeului Național de Artă al României); ‘Corneliu Baba și elevii săi’ (2019, Editura Muzeului Național de Artă al României); ‘Confesiuni și Jurnale. Volumul II: 1965-1977’ (2020, Editura Muzeului Național de Artă al României); ‘Confesiuni și Jurnale. Volumul III: 1977-1983’ (2021, Editura Muzeului Național de Artă al României); ‘Atelier Corneliu Baba’ (2021, editor Maria Muscalu Albani); ‘Confesiuni și Jurnale. Volumul IV: 1983-1997’ (2022, Editura Muzeului Național de Artă al României), ‘Expoziție In Memoriam Corneliu Baba’ (2022, text: Adina Rențea, Vladimir Bulat, Sebestién György Székely, Mark Lammert, Andrei Pleșu), potrivit https://www.corneliu-baba.org/.
Cu puțin timp înainte de moartea sa, survenită la 28 decembrie 1997, la București, pictorul și-a publicat memoriile – ‘Corneliu Baba. Însemnările unui artist din Est’ (1997, Fundația Culturală Română; ediție îngrijită de Maria Muscalu Albani). Volumul a fost reeditat în engleză și chineză, în 1998, dar și în franceză, în 1999, sub titlul ‘Temoinage d’un peintre d’est’ (cu o prefață de Roxana Theodorescu, Muzeul de Artă Modernă și Contemporană Liege, Belgia).
Colecția Corneliu Baba, donată în 1995-1996 secției de artă din cadrul Muzeului Național al Banatului, a devenit una dintre Galeriile permanente ale Muzeului Național de Artă din Timișoara.
O altă Colecție Corneliu Baba este inclusă în expunerea permanentă a Muzeului Colecțiilor de Artă începând cu anul 2013, care cuprinde lucrări de pictură dar și obiecte personale ale artistului.
O selecție din opera lui Corneliu Baba, construită în jurul uneia dintre temele majore ale artei universale și, în același timp, o constantă a căutărilor plastice ale artistului – portretul feminin – a fost prezentată la Muzeul Colecțiilor de Artă în perioada 15 noiembrie 2025 – 15 martie 2026, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.
Expoziţie retrospectivă a pictorului şi graficianului Corneliu Baba, Bucureşti, 30 ianuarie 1978. Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhivă istorică AGERPRES
Intitulată ‘Corneliu Baba. Chipul feminin – O privire în detaliu’, expoziția a cuprins peste 80 de lucrări de pictură și grafică, dar și obiecte personale sau documente ale artistului: caiete cu schițe, oglinzi, fotografii de familie, albume de artă – aranjate cronologic și tematic, însoțite de texte selectate din Jurnalele artistului și de informații despre personajele reprezentate, completate de curatori.
Expoziția a fost însoțită și de lansarea volumului bilingv ‘C. Baba. Repertoriul colecției’, de Liliana Chiriac. Volumul a fost realizat pe parcursul a doi ani, având ca scop punerea în lumină a unor informații inedite și date clare despre opera artistului – necesare identificării tematice și încadrării istorice a creațiilor sale – precum și ilustrarea lucrărilor și pieselor din colecția artistului de la Muzeul Colecțiilor de Artă, dar și din patrimoniul Secției Artă Românească Modernă.
AGERPRES
