Sfânta Parascheva este venerată an de an pe 14 octombrie de credincioșii bisericii ortodoxe române, dar și ai altor biserici de rit oriental, fiind considerată patroana spirituală a Moldovei.
De reținut că Biserica din Păpăuţi este singurul lăcaș de cult ortodox din judeţul Covasna cu acest hram.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mărturisit că Sfânta Parascheva îi ajută pe toți oamenii care își îndreaptă rugăciunile către ea: „Sfinți, din orice neam ar fi ei, sunt sfinții lui Dumnezeu și îi ajută pe toți oamenii smeriți care cu evlavie multă le cer ajutorul. De aceea, Sfânta Cuvioasă Parascheva adună popoarele în comuniune de rugăciune, în unitate frățească. Adună laolaltă pe români, bulgari, greci, sârbi și pe toți cei care o cinstesc cu multă evlavie. Sfânta Cuvioasă Parascheva este mult folositoare pentru toți creștinii, dar mai ales pentru toți cei care au evlavie deosebită față de ea. Sfânta a fost tânăra când a trecut la viață veșnică. Se vede această mai ales la Iași în perioada examenelor când studenții, cu multă evlavie, cer ajutorul ei că să reușească la examene. De asemenea, sunt oameni bolnavi care vin de la depărtări mari că să primească ajutorul Sfintei Cuvioase Parascheva”.
Să spunem că și în aceste zile de Pandemie severă oamenii vin în număr mare la Iași pentru a se închina, sperând în mai bine.
Cuvioasa Parascheva este considerată cea mai severă şi corectă dintre sfinte, apărând mereu înveşmântată în alb, semn al purităţii, recunoscută ca protectoare a femeilor şi a celor ce călătoresc pe uscat, pe apă ori prin văzduh. De asemenea, veghează la sănătatea animalelor sălbatice şi a înaripatelor, existând mai multe basme cu acest subiect.
Respectul faţă de Cuvioasă provine din sfinţenia şi din bunătatea ei, din iubirea întru Dumnezeu, ea oferind în dar credincioşilor de-a lungul vieții pământene nu doar straiele şi bunurile sale materiale, ci multă încredere şi îmbărbătare în momentele grele, de boală şi suferinţă. Am întâlnit aceste sentimente stând de vorbă cu unii credincioşi din satul românesc Păpăuţi, unde lăcaşul lor de cult are singurul din judeţ Hramul acestei sfinte.
Numele popular al ilustrei personalităţi omagiate este Sfânta Vineri şi de el sunt legate multe legende. Mitologia românească este plină de povestiri ce ţin de creştinismul folcloric. Găsim, astfel, personificarea zilelor săptămânii, purtând nume ciudate, unele fiind divinităţi pozitive, altele nefaste. Numai Sfânta Vineri a rămas în conştiinţa închinătorilor ca o fiinţă justiţiară, ce pedepseşte femeile care greşesc, lucrează de sărbători şi un respectă datinile. Ziua de vineri este una specială, a reculegerii în amintirea momentului în care Iisus şi-a dat duhul, fiind răstignit pe cruce în Săptămâna Patimilor.
Conform datinilor populare în aceasta zi gospodinele nu trebuie să spele rufe, să calce și să coase ori să facă alte îndeletnici de acest fel, ce pot fi amânate. Se spune că dacă nu țin cont de aceste interdicții se vor alege cu suferințe fizice. O altă superstiție spune că printre bucatele mâncate sau date de pomană nu trebuie să fie poame cu forma crucii. În schimb, este recomandată împărțirea de must și de vin nou, dar și de pâini și lipii. Potrivit tradiției, Sfânta Cuvioasa Parascheva se roagă la bunul Dumnezeu pentru femeile însărcinate. La Băcel bătrânele satului spun că dacă o femeie urmează să devină în curând mămică, este recomandat să impartă din bucatele sale copiilor din familii sărmane. Astfel, Sfânta o va ocroti la naștere, iar noul prunc va fi sănătos.
Puțină lume știe că moaștele Sfintei Parascheva sunt îmbrăcate și în prezent periodic după anumite ritualuri bisericești, la care participă doar preoți ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Există și un blestem legat de ținuta respectivă, care datează încă din anul 1641. Sub veșmintele în care Sfânta este îmbracată în fiecare an, moaștele acesteia mai poartă un rând de straie care nu se dau jos niciodată! Acest echipament special are un sigiliu pe care este scrisă imprecația domnitorului Vasile Lupu, dar și a Mitropolitului Varlaam care spune: „Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva!”
Veșmântul de schimb al Sfintei se croiește după un ritual special în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii obișnuiesc să țină post și să facă rugăciune înainte de a începe să le lucreze. Veșmintele ocrotitoarei Moldovei se schimbă de… cinci ori pe an și se dăruiesc apoi unor biserici care au Hramul Cuvioasei.
Aidoma şi altor Sărbători creştine, mai cu seamă la ţară nu lipsesc predicţiile legate de starea vremii. Se spune că dacă pe 14 octombrie este brumă dimineaţa, iarna ce se apropie va fi blândă. În caz că plouă cu tunete, sunt semne tot de iarnă uşoară. Cu cât frunzele cad mai repede, anul viitor va mai roditor. Badea Ştefan Cojan, din Covasna, ne-a spus că în dimineaţa acestei zile ciobanii se uită cum au dormit oile peste noapte, grupate sau separate, şi pot să-şi facă o idee de cum va fi perioada următoare: friguroasă sau nu.
Așadar, astăzi se pomeneşte cu pioșenie Cuvioasa Parascheva, pe care credincioșii o venerează an de an așa cum este datina.
Horia C. Deliu
