Un obicei foarte popular, care s-a amplificat în ultima vreme căpătând aspecte noi, are loc pe data de 1 aprilie când ne amuzăm cu ocazia Zilei păcălelilor. Nu doar la noi are tradiție, ci pe întreg Mapamondul fiind cunoscută şi ca April Fools’ Day (Ziua nebunilor), când multă lume încearcă să facă farse; unele izbutite, altele mai puțin…
Este bine să reţinem că păcălelile trebuie să fie nevinovate, să aibă umor fără să jignească persoana vizată. Lumea din jur trebuie să aibă un motiv sănătos de amuzament, inclusiv… „fraierul”, dacă are simţul umorului…Trebuie evitate acele aşa-zis „glume” deplasate, care îi pun într-o situaţie de disconfort pe cei vizaţi, de regulă persoane mai credule, naive, de bună credinţă.
Pe timpuri celor cu „capul în nori”, distraţilor, li se prindeau pe spate ori de turul pantalonilor cu un ac de gămălie câte o figurină din hârtie reprezentând un …peşte. De aici a provenit expresia „Poisson d’Avril” legată de 1 Prier.
Tradiţia s-a păstrat până în prezent, mai cu seamă în ţările francofone, existând moda trimiterii unor felicitări ce înfăţişează peşti. De asemenea, se oferă mici cadouri, prăjituri, bomboane având formă cunoscută a unui biban.
Cea mai plauzibilă ipoteză legată de începuturile obiceiului îl vizează pe …Regele Franţei, Carol al IX-lea. Acesta a dispus în 1564 devansarea datei de sărbătorire a Anului Nou: pe 1 ianuarie în loc de 1 aprilie, cum era până atunci. Însă nu toţi supuşii s-au obişnuit imediat cu noutatea, unii – numiţi şi „Nebunii lui april” – păstrând datina străveche. Ei au mai considerat o vreme că Anul Nou începea tot pe 1 aprilie, făcându-şi ca atare daruri şi petrecând cum se cuvine la intrarea într-un alt an. Ca atare, au fost luaţi în derâdere de restul comunităţii, făcându-li-se felurite şicane şi farse.
Lumea se amuza teribil pe seama acestor gură-cască, astfel că obiceiul tachinării a prins, răspândindu-se treptat şi în ţările vecine. Apoi s-a întins în întreaga Europă, iar mai târziu pe tot Globul.
Tradiţia românească spune ca păcălelile trebuie făcute nu mai târziu de miezul zilei, altminteri ele pot aduce ghinion autorului. Eseistul Ion Noni, originar din Araci, ne-a prezentat o lucrare axată pe eresuri româneşti, în care un capitol întreg este dedicat datinilor şi superstiţiilor din prima zi a lunii lui Prier. Aşa am aflat că pe 1 aprilie, de Ziua păcălelilor, oamenii satului încercau în fel şi chip să se ferească de glumele vecinilor, a cunoscuţilor, dar şi de ghinioane.
Se ştie că există felurite ritualuri ale superstiţioşilor. Unii se feresc pe stradă de pisica neagră, alţii nu se întorc din drum când au plecat să rezolve ceva important (fiindcă asta aduce ghinion), se îmbracă cu aceleaşi haine ce le-au purtat noroc într-o anumită împrejurare semnificativă, au prin buzunare mici obiecte, amulete de culoare roşie spre a nu fi deochiaţi, se supără când le apare în faţă cineva cu o găleată goală, fapt ce alungă norocul etc. În această zi trebuie evitate jocurile de noroc, cred vicioşii.
Tradiția a evoluat de-a lungul anilor, odată cu formele moderne de mass-media care au ridicat nivelul pentru farse și trucuri. Ziarele, radiourile, posturile de televiziune și site-urile web participă activ la prezentarea unor noutăți…incredibile, bombastice, făcând din această zi una specială, amuzantă, pe placul tuturor.
În ultimii ani nu doar cei apropiaţi, amicii, cunoştinţele se ţin de asemenea poante, ci şi mass-media se ia la întrecere în privinţa lansării de ştiri false, teribiliste. Presa scrisă, cea audovizuală din ţară şi străinătate lansează de 1 aprilie felurite bombe” , ştiri gogonate, menite să-i inducă în eroare pe naivi, pe cititorii, ascultătorii, telespectatorii care au uitat că este, totuşi, o Zi a păcălelilor.
Așadar, dragi prieteni, fiți pregătiți!
Horia C. Deliu
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail
