Duminică, luni şi marţi, adică în 5, 6 şi 7 mai 2024 reprezintă anul acesta zilele în care creştinii ortodocşi dar și greco-catolici prăznuiesc Sfintele Paşti. În noaptea de sâmbătă spre duminică ne vom bucura de Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos, marea Sărbătoare a Luminii, ce a fost precedată de un Post lung şi greu pe care unii semeni l-au onorat aşa cum se cuvine.
Noţiunea de Paşte provine din cuvântul ebraic „Pesah”, care înseamnă „Trecere”, făcându-se referire la drumul plin de peripeţii al Poporului Ales spre Pământul Făgăduinţei, trecând cu bine prin Marea Roşie ce s-a deschis miraculos, ajungând teferi la ţărm şi scăpând astfel din robia Egiptului.
Paştele creştinilor a devenit Sărbătoarea Învierii Domnului. Şi iată că se apropie cu paşi repezi momentul încheierii celui mai greu Post din an. A fost o perioadă lungă de abstinenţă, care a netezit drumul închinătorilor pentru a se putea bucura de Învierea Mântuitorului, petrecând Sfintele Paşti în familie, alături de cei dragi, cu sufletul curat, încărcat de bucurie şi linişte.
În noaptea de sâmbătă spre duminică creştinii merg la biserică să ia Lumină, pe care o aduc acasă. Oamenii cred că lumânările aprinse la Slujba de Înviere au puteri deosebite, de aceea după ce sunt stinse se păstrează într-un loc special, fiind reaprinse în caz de mare pericol. Cu ajutorul lor este invocată protecţia Divină la un cutremur, o furtună cu fulgere şi trăsnete, la inundaţii, incendii şi aşa mai departe. În credinţa populară în faţa dezlănţuirii forţelor naturii, a unor mari necazuri şi primejdii, numai ajutorul lui Dumnezeu mai poate ocroti fiinţele lipsite de apărare.
De aceea noaptea de Înviere se bucură de atâta respect, simbolizând venirea Luminii Sfinte, omagiindu-se puterea ei purificatoare, care va duce la izbăvirea credincioşilor.
Perioada premergătoare a fost plină de interesante obiceiuri populare, multe având la origini un caracter profan: terminarea curăţeniei în casă, prepararea bunătăţilor culinare specifice (ouă roşii, drob, friptură de miel, cozonac, pască), înnoirea garderobei cu un articol vestimentar, fie cu o pereche de încălţări, precum şi oferirea de cadouri celor dragi.
Ritualul ciocnirii ouălor roşii
În lumea satului tradițional, dar și în mediul urban s-au păstrat anumite reguli pentru ciocnitul ouălor roşii. Ne referim la cinstea ce i se cuvine unei persoane din casă de a lovi primul: de obicei, bărbatul mai în vârstă face acest gest, rostind formula rituală, „Hristos a Înviat!” I se răspunde „Adevărat a Înviat!” Primii care ciocnesc sunt soţul cu soţia, urmează copiii cu mama şi tatăl, părinţii cu celelalte rude şi invitaţii prezenţi la ospăţ în familie.
În unele cătune româneşti mai dăinuie obiceiul referitor la păstarea cojilor ouălor vopsite, care după Sărbători sunt fărâmiţate şi împrăştiate pe ogor pentru ca recolta să fie bogată, ferită de dăunători. Uneori aceste coji pisate sunt adăugate şi în hrana animalelor, în ideea păstrării sănătăţi şi ferilităţii lor.
O altă datină se referă la faptul că este important cu cine ai ciocnit ouăle roşi de Paşti, fiindcă gestul are o semnificaţie magică, ajutându-te să menţii o relaţie bună cu persoana în cauză, ferită de certuri şi discuţii. Pe vremuri băieţii loveau încet oul roşu de frunte spre a vedea dacă e suficient de tare şi abia apoi îl ciocneau cu fata dragă. De asemenea, se mai încearca tăria oului lovindu-l uşor de dinţi.
Un obicei foarte îndrăgit mai cu seamă de copii se referă la venirea unui simpatic personaj de basm, aşa-numitul „Iepuraş”, care le aduce jucării, dulciuri, hăinuţe etc.
De fapt, tradiţia „Iepuraşului de Paşte” constituie de fapt un ritual de sorginte păgână, care nu are nici o încărcătură religioasă. Simpaticul Urechilă reprezintă doar chintesenţa fertilităţii, a gingășiei naturii care a revenit în mod miraculos la viaţă odată sosirea primăverii.
Legenda legată de „Iepuraşul” ce aduce ouă roşii apare menţionantă prima oară într-un basm german. Ulterior a fost preluată de meşterii cofetari, care au început să pregătească dulciuri în formă de iepuraşi, ce au avut mare trecere, iar obiceiul s-a răspândit în lumea întreagă.
Sărbători Fericite!
…De Sfintele Paști, dragi prieteni, vă dorim să vă bucuraţi în tihnă de Marea Sărbătoare alături de familie, de cei dragi, să aveţi Lumină în casă, belșug și pace.
Hristos a Înviat!
Horia C. Deliu
