Pe 17 mai 1936, era deschis oficial și pentru public Muzeul Satului Românesc din București, după ce, la 10 mai, avusese loc inaugurarea oficială, în prezența regelui Carol al II-lea (1930-1940), a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, a ambasadorilor acreditați la București, a oamenilor de cultură și a oamenilor politici și, nu în ultimul rând, a reprezentanților Școlii Sociologice de la București, conduse de profesorul Dimitrie Gusti (1880-1955). Vizitatorii se bucurau astfel de întâlnirea unui ‘sat’ adevărat, cu monumente și artefacte din secolul al XVII-lea și până la începutul secolului XX. Mai multe construcții reprezentative provenite din importante zone etnografice au început o nouă viață la Muzeul Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’, se arată pe site-ul oficial al muzeului, https://muzeul-satului.ro/.Președinte al Academiei Române (1944-1946), ministru al Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor, întemeietor al Societății Române de Statistică, creator al primului muzeu sociologic, care-i poartă în prezent numele, Dimitrie Gusti este fondatorul învățământului sociologic modern și inițiatorul unei inedite metode de cercetare sociologică, combinată cu acțiunea socială practică și cu pedagogia socială, metodă care a stat la baza elaborării legii serviciului social din anul 1939. Preocupările sale au vizat atât studiul politic al realității începutului de secolul XX și al vieții culturale – profesorul a pledat pentru înființarea căminelor culturale la sate și a școlilor superioare țărănești pe regiuni – cât și centralizarea datelor sociologice, istorice, politice și economice despre lumea românească, fiind coordonator al proiectului „Enciclopedia României”.
Gospodărie ţărănească la Muzeul Satului; interior, 1952. Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES„Pe baza acestor experiențe, a unei munci asidue de concepție și a sprijinului moral și material al Fundației Regale ‘Principele Carol’, din martie 1936, în numai două luni, s-a putut clădi o operă muzeografică de excepție. În acest scurt interval de timp, echipele de specialiști și studenți (aceiași care participaseră la campaniile de teren), conduse de profesorii Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl, au achiziționat din satele cercetate construcții țărănești (case, anexe gospodărești, biserici, instalații tehnice) și obiecte de interior (mobilier, ceramică, țesături, unelte etc.), considerate ca reprezentative pentru locurile lor de origine”, notează site-ul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
Muzeul Satului, 1953 – Foto: (c) MIRCEA KESSLER/Arhiva istorică AGERPRES
În conformitate cu criteriul autenticității, al respectării tradițiilor locale de construcție, în vigoare și astăzi, la remontarea construcțiilor în muzeu au lucrat, sub supravegherea atentă a specialiștilor, în primul rând a lui Henry H. Stahl și Victor Ion Popa, meșteri aduși din satele de proveniență a monumentelor.
Muzeul Satului, aspecte din interiorul unei case, 195 4 –Foto: (c) CONSTANTIN ZAMFIR/Arhiva istorică AGERPRES
Între 1936 și 1940, pe un teren de 4,5 hectare, au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate: case cu anexe gospodărești, o biserică (din Dragomirești, jud. Maramureș), troițe, instalații tehnice, fântâni și un scrânciob. Conceput ca un muzeu sociologic, fondatorii săi au considerat că misiunea acestuia era de a înfățișa vizitatorilor realitatea, viața satului, de aceea, periodic, casele din muzeu au fost locuite de familii de țărani din satele de origine a monumentelor, care au adus cu ei tot ceea ce era necesar traiului, inclusiv păsări și animale.
Foto: (c) CODRUTA DRAGOESCU/Arhiva istorică AGERPRES
În 1940, municipalitatea Bucureștiului a hotărât, în urma înglobării Basarabiei, a unei părți a Bucovinei și Ținutului Herța în Uniunea Sovietică, ca în unele gospodarii din muzeu să fie găzduite familii de refugiați bucovineni și basarabeni. Nu s-a găsit o rezolvarea a acestei situații, astfel încât aceștia au rămas în muzeu până în 1948, perioadă în care muzeul nu a funcționat. În plus, utilizarea improprie a monumentelor, prin locuirea lor, a dus la distrugerea unui număr însemnat de inventar de uz casnic.
Muzeul a fost redeschis în 1948, iar patrimoniul din expoziția în aer liber s-a îmbogățit, ulterior, ajungând la un număr de 62 de complexe de arhitectură populară, cu 223 de construcții (40 de case, 165 de anexe gospodărești, trei biserici, 15 instalații tehnice și ateliere meșteșugărești), însumând un inventar de 17.000 de obiecte. Între monumentele achiziționate din teren s-au aflat gospodării și case din zonele Suceava, Vaslui, Vâlcea, Constanța, Alba, Hunedoara, Maramureș etc., conform https://muzeul-satului.ro/.
Foto: (c) MIHAI SAVU/Arhiva istorică AGERPRES
Muzeul deține, de asemenea, și un bogat fond documentar de o inestimabilă valoare istorico-etnografică. Acest fond este alcătuit din colecții de manuscrise, studii, schițe, desene, relevee, planșe, clișee pe sticlă, filme, negative alb-negru și color, fotografii, ce provin atât din cercetările pe teren ale echipelor de monografiști care au contribuit la fondarea Muzeului Satului cât și din investigațiile ulterioare.
Istoria recentă a muzeului a înregistrat, din nefericire, și două evenimente dramatice: incendiile din 5 septembrie 1997 (sectorul Transilvania) și 20 februarie 2002 (sectorul Moldova și Dobrogea), care au afectat o serie de monumente și obiecte de inventar aferente. Prin eforturile întregului colectiv al muzeului, prin sprijinul unor muzee din țară și prin susținerea financiară a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, precum și a unor sponsori, lucrările de restaurare au fost finalizate într-un termen relativ scurt, monumentele fiind redate circuitului de vizitare.
Foto: (c) VLAD STAVRICA/Arhiva istorică AGERPRES
În prezent, Patrimoniul construit, aflat în expoziția permanentă, însumează 398 de monumente complexe de arhitectură populară, iar peste 10.000 de obiecte se află în amenajarea interioarelor tradiționale din diferitele regiuni ale țării. Cercetarea științifică, organizarea expoziției permanente, a unor expoziții temporare, a Patrimoniului Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”este conservat, protejat și cercetat în cadrul celor 12 colecții (Lemn, Port Popular, Scoarțe, Obiceiuri, Religioase, Textile, Ceramică, Documentare, Țări Străine, Jucării, Muzeul Costumului Popular și Etnografie contemporană), conform site-ului https://muzeul-satului.ro/.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Considerat „museum vivum”, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” valorifică într-o manieră dinamică tot ceea ce este autentic și reprezentativ în cultura noastră populară. Târgul meșterilor populari, Tabăra de creație „Vara pe uliță”, Festivalul obiceiurilor de iarnă „Florile dalbe”, Zilele zonelor etnografice, a Zilelor Culturii diferitelor popoare, susținute de Ambasadele țărilor respective, sunt doar câteva evenimente intrate în tradiția muzeului, care contribuie, cu fiecare an, la creșterea publicului Muzeului Național al Satului.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Din 2001, Muzeul Satului face parte din rețeaua muzeelor cuprinse în programul Primăvara muzeelor, inițiat de Direcția Muzeelor Franței, ce încurajează contactele și schimburile între muzeele europene afiliate rețelei, dar și organizarea de acțiuni culturale (expoziții, conferințe, festivaluri etc.) pe o temă comună. Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” este membru al unor organisme și asociații internaționale, între care Asociația Europeană a Muzeelor în Aer Liber.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
În 2016, la împlinirea a 80 de ani de la inaugurare, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” i s-a conferit medalia Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, din partea Președinției României.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
În septembrie 2020, a primit Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române, atât pentru păstrarea și promovarea valorilor tradiționale românești, cât și pentru programele și proiectele desfășurate de-a lungul anilor.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
O serie de evenimente au fost organizate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, în perioada 10-17 mai 2026, sub patronajul Președintelui României și al Majestății Sale Margareta, marcând aniversarea unuia dintre cele mai spectaculoase și vizitate muzee din țara noastră.
AGERPRES
