În data de 8 septembrie a.c., în Garnizoana Sfântu Gheorghe se vor desfășura activități organizate cu ocazia sărbătoririi „Zilei eliberării orașului Sfântu Gheorghe” de sub ocupația fascisto-hortystă.
Începând cu ora 10.00, Instituția Prefectului – Județul Covasna și Garnizoana militară Sfântu Gheorghe vor organiza, la placa comemorativă din fața Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe, o ceremonie militară cu depunere de coroane și jerbe de flori care va cuprinde: întâmpinarea persoanei oficiale (prefectul județului însoțit de comandantul garnizoanei); prezentarea onorului militar de către garda de onoare; trecerea în revistă a gărzii de onoare și salutul drapelelor de luptă; intonarea instrumental și vocal a Imnului Național al României; alocuțiuni privind însemnătatea „ Zilei eliberării orașului Sfântu Gheorghe”; depunerea coroanelor de flori din partea următoarele instituții: Instituția prefectului – județul Covasna, Consiliul Județean Covasna, Consiliul local Sfântu Gheorghe, Primăria municipiului Sfântu Gheorghe, unitățile aparținând M.Ap.N., structurile aparținând M.A.I.
Ceremonia militară de la Sfântu Gheorghe se va încheia cu defilarea gărzii de onoare.
În aceeași zi se vor depune depune coroane și jerbe de flori la „Troița general Grigore Bălan” din localitatea Arcuș, de către Primăria comunei Arcuș și Unitatea Militară 01630 Arcuș, precum și la Monumentul „Locotenent Păiș David” din municipiul Sfântu Gheorghe, poligonul de garnizoană, de către Primăria municipiului Sfântu Gheorghe și Unitatea Militară 01048 Sfântu Gheorghe.
***
Sfântu Gheorghe a fost primul oraş din Ardealul de Nord eliberat de sub ocupaţie fascisto-hortystă, de Armata Română, în anul 1944.
Este important ca data de 8 septembrie să fie marcată de către locuitorii orașului, potrivit dr. Ioan Lăcătușu, care declara, în anii din urmă, că„ 8 septembrie 1944 a pus capăt unei perioade de patru ani cât patru veacuri, după expresia mitropolitului Nicolae Colan. (…) În calitate de arhivist, am avut posibilitatea să descopăr documentul de predare a administraţiei româneşti către administraţia maghiară în 8 septembrie 1940 şi iată că exact peste 4 ani, în 8 septembrie 1944, Armata Română reuşea să elibereze oraşul. (…) Oameni, și din partea concetățenilor maghiari, și din puținii noștri lideri români care au avut misiunea să gestioneze situația de atunci, care au dovedit echilibru, înțelegere pentru dramele umane, rămân în istorie, consemnați ca atare. Nimic din gesturile noastre nu rămâne neconsemnat; nimic, mai devreme sau mai târziu, nu rămâne nerăsplătit”.
Maria Crețu-Graur