…Se știe că mulți spectatori covăsneni vin de ani de zile la Brașov atât în perioada stagiunilor regulate, dar și a celor estivale, pentru a urmări reprezentațiile de operă, operetă, teatru, concertele simfonice, vernisajele importante, târgurile de carte, felurite festivaluri.
Aceștia participă atât la manifestările din sălile de spectacol, cât și în aer liber, în spații neconvenționale unde au loc sesiuni artistice de ținută, urmărite cu entuziam atât de către publicul din zonă, cât și de numeroșii turiști români și străini aflați trecere prin municipiul de la Poalele Tâmpei.O contribuție semnificativă o are Teatrul Sică Alexandrescu, instituție octogenară, iubită și respectată în peisajul cultural autohton. În aceste zilele se derulează un eveniment important, anume Aniversarea a 80 de ani de existență a amintitei instituții de artă. Așa după cum ne-a informat Nadia Zaikina, referent marketing la Teatrul Sică Alexandrescu (TSA), miercuri, 17 iunie 2026 de la ora 19.00 va avea loc o seară specială dedicată iubitorii Thaliei. Se vor marca cele opt decenii de excelență, istorie și emoție culturală sub genericul Gala Dramatic 80. Va fi o manifestare de ținută, cu discursuri festive, momente artistice realizate în premieră prin colaborarea instituțiilor de cultură din oraș (Opera, Filarmonica, Teatrul Arlechino), urmate de un Bal cu muzică live în foaier. Această Sărbătoare a Artei va reprezenta un punct de referință în viața pritenilor artei teatrale din Centrul țării.
… În urmă cu cinci ani, s-au organizat o suită de manifestări omagiale legate de împlinirea a 75 de ani de spectacole teatrale sub Tâmpa. La o dezbatere am participat alături de dramaturgul Mihai Ignat (unele dintre piesele sale se joacă pe scena TSA), istoricul literar Iulian Cătălui, membru al Uniunii Scriitorilor, subsemnatul, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști (care ”de o viață” scrie despre Cultură), simpozionul fiind moderat de actorul Dan Cogălniceanu, conducătorul instituției pe atunci. Au fost evocate personalități care și-au lăsat amprenta asupra izbânzilor colectivului, începând cu Marele Maestru Sică Alexandrescu (pe care am avut onoarea de a-l cunoște), de alți câțiva dintre directorii remarcabili care s-au succedat, îi amintim pe Nicolae Albani, Dan Tărchilă, Eugen Mercus, Alexa Visarion, Mircea Cornișteanu, Claudiu Goga.
La începutul activității Teatrului sărbătorit au strălucit vedetele timpului Puiu Maximilian, Mişu Fotino, Cotty Hociung, Vévé Cigalia, Emil Siritinovici, Nunuța Hodos, Marius Pepino, nume intrate în Cartea de Aur a Teatrului românesc. Au urmat „noi valuri” de actori talentați ca Stela Popescu, Virginia Itta Marcu, Luminița Blănaru, Mircea Andreescu, Dan Săndulescu, Ion Jugureanu, Costache Babii, George Custură, Viorica Geantă-Chelbea etc, etc.
M-am bucurat că i-am putut urmări pe majoritatea „într-o viață” de gazetar, inclusiv mai toate edițiile Festivalului de Dramatrurgie Contemporană, relatând pe larg în ziarele „Cuvântul Nou” și apoi „Mesagerul de Covasna”, dar și în „Orizontul” care apare la Montreal – publicația Diasporei române din Canada și Statele Unite.
80 de ani de teatru
…Da fiind ceas aninersar, să facem cu voia dv. o mică incusiune în istoria TSA. Amintita instituție publică de artă din bătrânul burg din Carpați s-a înființat în 1946, sub numele de Teatrul Poporului, primul spectacol având loc la finele anului cu comedia „Slugă la doi stăpâni”, de Carlo Goldoni. Din distribuţie făceau parte printre alții actorii …amatori N. Clinciu, N. Cristea, Gh. Banu, Ana Baicu, Elisabeta Iovan, P. Petrovici. Despre acest eveniment cultural neobișnuit în viața locuitorilor orașului munictoresc Brașov apărea în ziarul local ”Drum nou” o primă consemnare: ”În seara de 3 dec. 1946, înființarea Teatrului care a devenit o necesitate imperioasă pentru marea masă muncitorească din Ţara Bârsei s-a înfăptuit! Într-o sală plină de muncitori, intelectuali şi oficialităţi Teatrul Poporului şi-a deschis porţile” (…)
Naţionalizarea din iunie 1948 a avut ca efect şi etatizarea instituţiilor de spectacol dramatic, Teatrele Poporului devenind Teatre de Stat. Și la Brașov în anul 1949 se schimbă titulatura, iar din 1969 este numit Teatrul Dramatic. Ultima modificare s-a produs la inițiativa lui Sică Alexandrescu, care era director în acea vreme. Din 1994 Teatrul a primit numele celebrului regizor, așa cum se numește și în prezent.
Maestrul Sică Alexandrescu
Din anul 1967 la conducerea teatrului a venit de la București, aureolat de o carieră strălucită regizorul Sică Alexandrescu, ce avea să ajungă Artist al Poporului – cea mai importantă recunoaștere a activității unui om de teatru .
Vasile (Sică) Alexandrescu s-a născut pe 15 august 1896 la București și a decedat în 6 august 1973, în Franța. Dragostea pentru teatru i-a fost inoculată de tatăl său, Vasile Alexandrescu, actor la Teatrul Național din Capitală. Din anul din 1947 îl găsim pe tânărul Sică regizor la Naționalul bucureștean. Spre finalul carierei a preluat și conducerea Teatrului din Brașov.
Domnia sa a montat în primul rând capodoperele literaturii dramatice românești, creațiile lui I.L. Caragiale dobândind în montările sale aura clasicului. De asemenea, a pus în scenă comedii ale lui Gogol și Goldoni, dar și lucrări dramatice românești și rusești de succes. La 17 septembrie 1948 a avut loc la Teatrul Național din București Premiera savuroasei comedii „O scrisoare pierdută”, avându-i în distribuție pe „monștri sacri” Costache Antoniu, Ion Finteșteanu, Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Niki Atanasiu, Alexandru Giugaru.
Incontestabil, cea mai prestigioasă punere în scenă a ”Scrisorii pierdute” a lui Ion Luca Caragiale îi aparține Maestrului Sică Alexandrescu, o adevărată bijuterie regizorală. Care apoi a fost preluată pe film, pe generic aflându-se cei mai mari actori români din toate timpurile.
În 1951 a montat „D’ale carnavalului” cu Marcel Anghelescu, Niki Atanasiu, Radu Beligan, Cella Dima, Carmen Stănescu, Grigore Vasiliu-Birlic. Un an mai târziu urmează alt mare succes teatral, „O noapte furtunoasă”. Urmează în 1956 un turneu memorabil la Moscova cu piesa „Revizorul”, de Gogol, cu Radu Beligan în rolul „Hlestakov” şi Alexandru Giugaru în rolul „Primarului”. Elogii, peste elogii.După aceea Sică Alexandrescu montează spectacolul cu piesa „Bădăranii” de Goldoni, la Teatrului Naţional din Capitală, spectacol cu un ecou răsunător şi la Veneţia, cu ocazia aniversării a 250 de ani de la naşterea lui Goldoni, în 1957.
Regizorul Sică Alexandrescu este cel care a semnat ecranizarea piesei „Bădăranii“ (1960), după piesa omonimă scrisă de Carlo Goldoni. A fost un spectacol de autor, traducerea și regia artistică aparținându-i, cu o distribuție excepțională.
Drept recunoaștere a contribuției sale monumentale la propășirea Teatrului românesc în anul 1953, i s-a acordat regizorului Sică Alexandrescu titlul de Maestru Emerit al Artei, iar ulterior a primit și titlul de Artist al Poporului. A fost distins, totodată, cu Ordinul Muncii clasa I (1952) și Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „Pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”.
În acest context salutăm ideea actualului manager al TSA, actorul și dacălul universitar, dr. Florin Coșuleț, de a reamplasa bustul meșterului Sică Alexandrescu într-un loc de mare vizibilitate, în zona Lojei Oficiale a Teatrului, de unde parcă ”privește”cu încântare spectatorii care urcă scara monumentală pentru a intra în eleganta sală de spectacole.
Îi spunem peste decenii cu o amplă reverență, „Un grand Chapeau bas, maître !”
Horia C. Deliu
