Pe 15 iunie 2026 este marcată, pentru prima dată, Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice, cu scopul de a cinsti memoria victimelor represiunii violente din iunie 1990, de a promova educația civică și de a preveni repetarea atrocităților. Ziua a fost instituită prin Legea nr. 93 din 10 iunie 2026, potrivit https://legislatie.just.ro/.

Propunerea legislativă a fost inițiată de doi deputați PNL – Gabriel Andronache și Florin Roman, în decembrie 2025, și reprezintă potrivit expunerii de motive ‘un act de dreptate și recunoaștere față de victime și familiile acestora; un instrument educațional esențial pentru tinerele generații; o măsură concretă de prevenire a viitoarelor atrocități, în spiritul principiilor promovate de ONU; un semnal puternic că România este angajată în consolidarea democrației și a statului de drept.’, se arată pe https://www.cdep.ro/.

Senatul a adoptat pe 26 februarie 2026, proiectul de lege care prevede instituirea pe 15 iunie a Zilei Naționale a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice. S-au înregistrat 87 de voturi ‘pentru’ și trei ‘abțineri’. Pe 13 mai 2026, propunerea legislativă a fost adoptată și de Camera Deputaților, for decizional, cu 271 de voturi ‘pentru’, 1 ‘contra’, 6 ‘abțineri’ și 1 ‘nu au votat’.

Președintele Nicușor Dan a semnat, pe 10 iunie 2026, Decretul nr. 322/2026, potrivit căruia 15 iunie este instituită ca Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice, cu scopul de a cinsti memoria victimelor represiunii violente din iunie 1990, de a promova educația civică și de a preveni repetarea atrocităților.

Potrivit acestei legi, autoritățile publice, instituțiile de învățământ, mass-media și organizațiile neguvernamentale sunt invitate să organizeze manifestări culturale, educative și comemorative dedicate memoriei victimelor și promovării valorilor democratice. În vederea marcării acestei zile, Televiziunea Română și Radioul Public difuzează, gratuit, emisiuni tematice despre evenimentele din 13 – 15 iunie 1990. Drapelul național va fi arborat în bernă la instituțiile publice centrale și locale.

 

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Finanțarea cheltuielilor pentru organizarea manifestărilor se poate asigura din bugetele autorităților administrației publice centrale și locale, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație, mai notează https://legislatie.just.ro/.
***
Evenimentele violente din 13-15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă drept ‘Mineriada din 13-15 iunie 1990’ și se referă la reprimarea, de către forțele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piața Universității din acea perioadă. Manifestațiile din Piață, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naționale și împotriva președintelui Ion Iliescu și începuseră încă din 22 aprilie 1990, odată cu Fenomenul Piața Universității.Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

La manifestațiile din Piață, care au debutat în 22 aprilie 1990, au participat intelectuali, studenți, elevi, funcționari, dar și personalități culturale și publice, revendicările demonstranților fiind grupate într-o declarație care a fost publicată/citită la 26 aprilie 1990. Una dintre principalele revendicări era Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara prin care se cerea ca foștilor activiști comuniști și foștilor ofițeri de Securitate să li se interzică dreptul la candidatură pentru trei legislaturi consecutive, se arată în volumul ‘România 1989-2005. O istorie cronologică’ (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

În intervalul cuprins între 22 aprilie și 13 iunie, la manifestațiile din Piața Universității, cunoscute sub numele de Fenomenul Piața Universității, s-au strigat lozinci anticomuniste și anti-guvernamentale precum: ‘Libertate’, ‘Timișoara’, ‘Jos Iliescu’, ‘Jos comunismul’, ‘Iliescu nu dezbina țara’, ‘Proclamația de la Timișoara, lege pentru toată țara’, ‘Apel din Timișoara, trezește, Doamne, țara’, ’16-22, cine-a tras în noi’, ‘Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea’, ‘Treziți-vă, români, aveți din nou stăpâni’, ‘Iliescu pentru noi este Ceaușescu II’, ‘Cine-a tras în noi, 16-22’, ‘Cine-a tras în noi, după 22’ etc, au fost o parte dintre lozincile strigate de protestatari în acea perioadă, conform Raportului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc din 2010, publicat pe site-ul http://mineriade.iiccmer.ro/.Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

La 27 mai 1990, o parte dintre organizațiile care au coordonat protestele (Grupul Independent pentru Democrație, Liga Studenților) s-au retras din Piață, în timp ce altele au rămas, alăturându-li-se celor aflați în greva foamei (Consiliul Național pentru Alianța Poporului, Mișcarea Independentă, Asociația ’16-21′ Decembrie), conform volumului ‘Istoria României în date’.Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

În dimineața zilei de 13 iunie, Poliția a intervenit în forță în Piața Universității, împrăștiindu-i pe manifestanți și făcând arestări. Polițiștilor li s-au alăturat, mai târziu, grupuri de muncitori solidari cu autoritățile statului. Manifestanții, în mare parte studenți, au ridicat baricade, reușind să spargă barajele forțelor de ordine și să ocupe Televiziunea, instituție acuzată de deformarea gravă a adevărului și de dezinformare, notează cronologia ‘România 1989-2005. O istorie cronologică’ (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Zilele ce au urmat – 14 și 15 iunie – au fost marcate de venirea minerilor din Valea Jiului în București, pe care președintele Ion Iliescu i-a îndemnat să ocupe și să curețe Piața Univesității. Manifestanții au fost bătuți de către mineri, fiind devastate Universitatea, Institutul de Arhitectură, sediile unor ziare și reviste independente (ex: ‘România Liberă’, ‘Dreptatea’, ‘Baricada’) și a unor partide politice de opoziție (PNL, PNȚCD). De asemenea, forțele de ordine au recurs la arestări, în timp ce opinia publică internațională și lideri din întreaga lume au cerut conducerii de la București să pună capăt represiunii din Piață. Înainte de plecarea minerilor din București, Ion Iliescu le-a mulțumit acestora pentru restabilirea ordinii în Capitală, conform volumului ‘Istoria României în date’, coordonat de Dinu C. Giurescu (Editura Enciclopedică, București, 2003).Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

La 15 iunie 1990, Comitetul Militar Superior al Ministerului Apărării Naționale a cerut desființarea Comitetului de Acțiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), invocând faptul că a făcut jocul unor forțe politice care urmăresc destabilizarea vieții social-politice, mai scrie sursa citată.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Ședința de guvern din 16 iunie 1990, în care a fost examinată derularea evenimentelor violente din 13-15 iunie, s-a finalizat cu difuzarea unui comunicat de presă în care se vorbește despre ‘scenariul destabilizării de stat’, o situație limită în care președintele ales și guvernul au cerut intervenția armată și sprijinul populației.Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Evenimentele din 13-15 iunie au fost dezbătute și în Parlamentul României, înființându-se o comisie parlamentară de anchetă, se arată în volumul ‘România. Date și fapte. 1989-2009’ al Agenției Naționale de Presă AGERPRES (2010). Lucrările Comisiei s-au finalizat în ianuarie 1991 și s-au concretizat în documentul intitulat ‘Raportul Opoziției anticomuniste din comisia parlamentară de anchetă a evenimentelor din 13-15 iunie 1990 (raport finalizat la 15 ianuarie 1991). Opinie separată’, informează site-ul http://mineriade.iiccmer.ro/.

În septembrie 2010, Asociația ’21 Decembrie 1989′, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER), au publicat ‘Raportul-Rechizitoriu despre Fratricidul din 13-15 iunie 1990’, în baza documentelor din Dosarul Mineriadei, potrivit site-ului http://mineriade.iiccmer.ro/.Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

 

Procurorii militari ai Secției Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție au finalizat, la 13 iunie 2017, cercetările în dosarul ‘Mineriadei din 13-15 iunie 1990’ și au dispus trimiterea în instanță a cauzei. Procurorii militari susțineau, în rechizitoriu, că, ‘în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice, în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste 10.000 de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării’, se mai arată în Rechizitoriu, conform https://www.mpublic.ro/.

Astfel, la 13 iunie 2017, au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni contra umanității Ion Iliescu, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) și președinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informații; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general și șef al Direcției Procuraturilor Militare; Emil ‘Cico’ Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazemir Ionescu, vicepreședinte al CPUN; Adrian Sârbu, șef de cabinet și consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere ‘Valea Jiului’; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieș Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele aparținând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB, conform site-ului Ministerului Public, https://www.mpublic.ro/.Foto: (c)  VIRGIL PAVEL/AGERPRES FOTO

 

Conform Rechizitoriului din iunie 2017, în zilele de 13-15 iunie, au murit, prin împușcare, patru persoane, în timp ce alte 1.388 au fost rănite, mai informează sursa citată.

În mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că ancheta în Dosarul Mineriadei din 1990 trebuie refăcută, identificând nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari și a dispus restituirea dosarului la Parchet.

În decembrie 2020, Curtea Supremă a decis restituirea dosarului Mineriadei din iunie 1990 la Parchetul Militar pentru refacerea rechizitoriului trimis în 2017 în camera preliminară. Dosarul a fost restituit, în mai 2019, procurorilor militari pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule.

În aprilie 2025, fostul președinte, Ion Iliescu (care a încetat din viață pe 5 august 2025), și fostul premier, Petre Roman, au fost trimiși din nou în judecată de Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității. În același dosar, au fost deferiți justiției fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu (fost șef de cabinet al lui Petre Roman), Miron Cozma (fost lider al minerilor din Valea Jiului), general (r) Vasile Dobrinoiu (fost comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne) și col.(r) Peter Petre (fost comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne).

Un an mai târziu, pe 30 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis restituirea la Parchetul General a dosarului Mineriadei din iunie 1990, pentru refacerea rechizitoriului. Judecătorii au constatat ‘neregularitatea rechizitoriului’ întocmit în martie 2025 de Parchetul General – Secția Parchetelor Militare, în ceea ce privește descrierea faptelor reținute în sarcina inculpaților, indicarea și analiza mijloacelor de probă.

AGERPRES

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail