Biserica ortodoxă amintește pe 29 august un episod dramatic, cunoscut sub numele de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, subiect regăsit în multe opere de artă. Tot acum este Sântion de Toamnă, ultimul mare eveniment din Anul bisericesc în curs, care se încheie peste două zile, urmând ca din 1 septembrie să înceapă Noul An.
Sf. Ioan reprezintă una din figurile centrale ale Creștinismului și Islamului. A fost predicator și botezător pe malurile Râului Iordan, Înainte-mergătorul, vestitorul și botezătorul lui Iisus Hristos. Biserica Creștină îl cinstește ca pe Cel mai mare dintre sfinți, având trei sărbători dedicate lui. Sfârşitul tragic a survenit ca urmare a curajului şi determinării cu care Ioan Botezătorul a criticat dezmăţul şi viaţa imorală a vestitului despot Irod, împăratul acelor timpuri. Acesta trăia în păcat cu Irodiada, care îi era cumnată, iar Ioan îi critica în public. Această femeie josnică, de o răutate ieşită din comun, i-a dorit moartea Botezătorului, dar despotul inițial s-a opus la insistenţele sale.
Atunci ea a ticluit un plan diabolic, implicând-o pe frumoasa-i fiică, Salomeea. La un ospăţ, ea l-a incitat pe împărat dansând lasciv, iar ca recompensă a cerut să i se aducă pe o tavă…capul lui Ioan. Regele a acceptat, dar mai târziu s-a înfiorat şi a avut o replică memorabilă: „Acum poţi să dansezi cât vrei”, în sensul că nu se mai poate face nimic!
Irodiada fericită a solicitat să primească Capul Sfântului spre a-l îngropa la ea în curte, ca pe o supremă satisfacţie. Tiranul a fost de acord, temându-se că înhumarea trupului alături de cap ar putea provoca vreo minune divină, conducând la… învierea incomodului personaj. Aşa se face că trupul a ajuns undeva în Sevastia, în vreme ce craniul a urmat o serie de peregrinări, numite „Aflări ale preţiosului cap”.
În așezările rurale această zi tristă a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezatorul este cunoscută şi sub denumirea populară de Sântion de Toamnă. Se întâlnesc mai rar şi alte variante, precum Crucea Mică sau Brumariul.
Au păstrat o seamă de obiceiuri populare şi superstiţii legate de acestă zi importantă de 29 august, când credincioşii evocă întristaţi uciderea celui care a fost Sf. Ioan Botezătorul. Aceasta zi este una de Post, iar oamenii din popor evită să mănânce unele legume şi fructe, precum varza, pepenii, roşiile. Deoarece amintesc de forma unui cap. De asemenea, nu e bine să se bea vin roşu, alte băuturi care amintesc de culoarea sângelui vărsat de Botezător.
Astăzi este zi cinstită cu pioşenie şi respect, pentru a venera jertfa unui suflet nevinovat. Tradiţia spune că nu se mănâncă mici struguri negri, usturoi, ceapă, mere, in general fructe şi legume de formă rotundă, care seamana cu un cap. Varza nu se recomandă în meniul de azi, fiindcă pe o foaie de varză așezată ope o tipsie a fost pus Capul Sfântului.
O altă superstiţie interzice folosirea …măturilor, pentru a nu fi deranjată liniştea morţilor.
În anumite sate credincioşii mănâncă în aceasta zi doar struguri albi, în timp ce majoritatrea femeilor în etate ţin Post negru. În lumea tradiţională a satului odinioară nu se tăia nimic cu cuţitul, toate alimentele de la masa se rupeau cu mâna, iar farfuriile, blidele sau tipsiile erau lăsate deoparte o zi, ca un omagiu adus jertfei Sfântului Ioan Botezătorul. Ne amintim că pe un asemenea vas a fost adus despotului Irod capul ce abia fusese despărţit de trup.
În această zi specială se fac din nou pomeni, dar de fructe pentru ca spiritele morţilor să fie îmbunate. După Slujba de la biserică se fac mici pomeni de mere, pere sau castraveti.
Ioan este nume iudaic: „Iohanan” prescurtare din Iehohanan” şi înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulţi concetăţeni poartă numele de Ion, Ioan, Ioana, fie având diferite variante, precum Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionica, Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică de la noi.
Pe 29 august este zi de Post aspru şi de reculegere pentru toţi cei credincioşi, o ocazie de a ne gândi la marele sacrificiu făcut de Sf. Ioan Botezătorul.
Horia C. Deliu
