În fiecare început de „Undrea”, mai exact în ziua de 6 decembrie creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Nicolae. În popor este numit Moș Nicolae și sosește în Ajun, fiind ocrotitorul copiilor, al persoanelor nevoiașe, dar și al marinarilor, brutarilor, al fetelor necăsătorite și al celor nedreptățiți.
În seara de 5 decembrie copiii își lustruiesc ghetuțele și sunt nerăbdători să afle când vine și ce cadouri le aduce simpaticul bătrânel. Legenda lui Moș Nicolae spune că acesta dăruiește dulciuri și fructe copiilor cuminți, în timp ce aceia care au fost neascultători primesc ca pedeapsă o …nuielușă simbolică („virgács”, cum i se spune în unele așezări din Transilvania).
Acest pitoresc obicei ce precede ziua de 6 „Undrea” (adică luna decembrie, cum era numită în vechiul Calendar popular), când se sărbătoreşte Sf. Ierarh Nicolae, este cunoscut de prichindei, fiind sinonim cu dărnicia, bunătatea, grija cu care îi răsfaţă părinţii, bunicii, celelalte rude apropiate.
Există izvoare scrise şi nescrise referitoare la sorgintea datinilor legate de praznicul de Sân Nicoară, cum i se mai spune în mediul rural românesc Sfântului Nicolae. El este înfățișat ca un bătrân care aduce frigul şi omătul, scuturându-şi barba albă, plină de nea. Stă călare pe un cal falnic şi este un ocrotitor al Soarelui, aflându-se de veghe la porţile dinspre Apus ale Cerului, ceea ce simbolizează victoria Luminii asupra întunericului. În nopţile Sărbătorilor de Iarnă, când se crede că pentru o clipă se deschide Văzduhul, credincioşii îl pot vedea stând la Masa Împărătească în dreapta lui Dumnezeu
Se ştie că Sfântul Nicolae, ca personaj real, s-a îngrijit întreaga-i viaţă de oamenii sărmani, de cei necajiţi, oferindu-le ajutor material, dar făcând şi anumite minuni. În special, marinarii îl venerau şi poate că o fac şi în zilele noastre, socotindu-l protectorul lor, fiindcă a izbutit să readucă la viaţă un corăbier ce se înecase. De asemenea, a protejat mereu călătorii şi soldaţii pe câmpul de luptă.
S-au păstrat multe povestiri datând din acele timpuri legate de faptele sale bune. Cea mai populară se referă la modul original în care a ajutat trei fete harnice, dar sărace, să se căsătorească, puându-le câte o punguţă cu monede de aur în ghete, de aceea se spune că în aşteptarea lui Moş Nicolae cei mici trebuie să-ţi cureţe încălţările. Nu doar copiii îl au pe Moş Nicolae drept patron spiritual, ci şi văduvele, orfanii şi fetele nemăritate.
Cât priveşte dojana cu nuieluşele, se pare că ar fi vorba de o întâmplare de prin secolul XIV-lea din Franţa la începutul iernii. Oraşul Metz era asediat de un rege-cuceritor, bătălia provocând multe neajunsuri populaţiei. De aceea suveranul a fost asimilat în memoria colectivă drept un despot bătrân, care a poruncit ca nesupuşii să fie loviţi cu biciul sau varga.
Odată cu trecerea anilor povestirea fantastă s-a modificat şi extins în întreaga Europă, personajul acela sever însoţindu-l adesea pe Moş Nicolae şi pedepsind copiii neascultători, obrzanici, răzgâiaţi.
În timpurile moderne, când shopping-ul şi media sunt la mare preţ, obiceiul străvechi s-a modificat radical, datina pierzându-şi semnificaţia, având în prezent o conotaţie mai mult comercială decât sentimentală.
Au apărut deja pe străzi vânzătorii de nuieluşe-buclucaşe, ce sunt fie strânse mai multe într-un mănunchi sau poate fi doar una, vopsite în argintiu sau auriu şi având la bază o panglică roşie de bumbac sau de mătase, pentru a alunga deochiul.
Ziua de 6 decembrie încheie ciclul de practici magice dedicate lupilor, pricolicilor şi strigoilor (despre care am relatat recent în articolul dedicat lui Sf.Andrei), superstiţii începute încă din luna februarie.
În colindele românesti se cânta despre „Lerui-ler, florile dalbe, flori de măr”, deşi afară este, adesea, zăpadă. Aceasta întrucât odinioară nuieluşa Sfântului Nicolae era una de măr. Iar dacă era pusă în apă şi înflorea la Crăciun, însemna că gazdei i-au fost iertate păcatele şi va avea un an mai spornic.
Sărbătoarea de Sf. Nicolae consemnează victoria binelui asupra răului, de aceea trebuie să ne bucurăm împreună cu cei peste 800.000 de români ce poartă acest prenume sfânt.
Dintre aceştia în jur de 500.000 sunt bărbaţi și se numesc Nicolae, Neculai, Niculae, Nicuşor. De asemenea, 288.000 de femei au prenumele Nicoleta, Niculina, Nicola sau alte variante.
Le dorim tuturor „La Mulţi Ani!”
Horia C. Deliu
