Pe data de 15 august are loc unul dintre marile evenimente ale Creştinităţii, anume Adormirea Maicii Domnului. Sau după cum se spune în popor, Sfânta Marie Mare ori Sântămăria. Aşadar, creştinii ortodocşi, catolici şi greco–catolici o vor omagia pe ocrotiroarea copiilor, familiei şi a Bisericii. Totodată este şi Ziua Marinei Române. În jur 2,2 milioane de concetăţeni poarta numele ilustru sau derivate ale sale. Atenție, acum NU se urează „La mulți ani”!
În multe familii există un membru sau mai mai mulţi cu prenumele Maria ori derivate precum Marioara, Mariana, Mioara, Marilena, dar şi Marian şi Marin Numele de botez amintite sunt foarte populare în România, estimându-se că ar fi peste 2,2 milioane de persoane care le poartă şi le cinstesc. Dintre care circa 1,8 milioane sunt femei şi restul – barbati. Cele mai frecvente prenume sunt Maria (1,3 milioane), Mariana (274.000), Marioara (65.900), dar şi Marian (296.400) la care se adaugă Marin (117.560).
A fost o perioadă specială ce a precedat acest eveniment religios, marcată printr-un Post ce a durat două săptămâni şi care în ordine cronologică este al treilea din an după Postul Paştilor şi cel al Sfinţilor Petru şi Pavel. De reţinut că pe data de 15 august este ultimul Praznic Împărătesc din anul bisericesc, credincioşii celebrând ziua în care Fecioara Maria a închis ochii pentru totdeauna.
Cu trei zile înainte de a-şi da ultima suflare, a primit această tristă veste de la Arhanghelul Gavriil, oferindu-i-se astfel posibilitatea să se pregătească spiritual, să-şi ia adio de la cunoştinţe, fiind gata pentru momentul reîntâlnirii cu Fiul său. Se spune că Sf. Duh i-a anunţat pe Apostoli să meargă la Ierusalim ca să participe la înmormântare.
Maria a fost îngropată în localitatea Ghetsimani, din actualul Israel. Tristul eveniment poartă denumirea de „Adormire”, pentru că tradiţia vorbeşte despre obştescul sfârşit al Maicii Domnului ca despre o stingere lină, o trecere spre cele veşnice aidoma unei… adormiri. Plus că în exprimarea religioasă nu se uzitează formula referitoare la moartea unui sfânt.
Vorbind de tradiţii să precizăm ca pe un fapt notabil, că în multe judeţe, inclusiv Covasna, s-a perpetuat datina ca multe persoane credincioase să efectueaze pelerinaje la mănăstirile ce poartă hramul Sfintei Marii, ducând daruri. Se organizează mici excursii şi închinătorii merg să se roage, să facă danii pentru călugări şi să milostivească săracii care stau la porţile lăcaşurilor de cult. În unele zone mai izolate, mai ales în cele montane, în acest Post la ceasurile înserării, unii tineri se adună acasă la cantor şi învaţă cântece dedicate Maicii Domnului, supranumită în popor „Cea mai înaltă sfinţenie omenească cunoscută şi cinstită de Biserică”.
De Sântămărie este datina de a culege flori de câmp şi de a le pune la icoana Preacuratei, considerându-se că ulterior sunt bune de leac.
Cea mai mare Sărbătoare a verii
Sântămăria Mare reprezintă cea mai mare Sărbătoare a verii. Dincolo de aspectul său pur clerical, oamenii o percep – mai cu seamă în mediul rural – ca un prag ce desparte lunile călduroase ale anului de cele reci. Şi acum la ţară, dar şi în mediul urban, în funcţie de sorgintea familiei, mai cu seamă femeiele ţin Post, ele vin în număr mare în această zi specială la biserică şi se roagă pentru sănătatea lor şi a familiei, pentru reuşita în căsătorie a copiilor, naştere uşoară (unde e cazul), dar şi pentru vindecări.
În dimineaţa de Sântămărie, cum ziceam, se merge la biserică şi se asistă la Slujbă. Apoi femeile trec pe la cimitir şi tămâiaza mormintele celor dragi, iar unele împart aşa-numita colivă de fructe: struguri, prune şi în unele zone chiar faguri de miere. Se ştie că după 15 august deja încep să se vadă primele semne ale toamnei. Dacă ieşim din luna lui „Gustar” şi intrăm în „Răpciune” se cheamă că Echinocţiul de Toamnă nu mai e departe, când ziua va fi egală cu noaptea.
Este şi un moment important al calendarului viticol. Între cele două „Sfinte Marii” se seamană grâul. În cazul în care înfloresc din nou trandafirii în jurul lui 15 august, sezonul autumnal va fi lung şi frumos.
După 15 august se reia sezonul nunţilor, fiind o perioadă foarte aglomerată, cu planificări făcute din timp, sezon al petrecerilor care ţine până la intrarea în Postul Crăciunului, la jumătatea lunii noiembrie.
De Sântămărie se organizau pe vremuri tradiţionalele târguri şi iarmaroace ale sfârşitului de vară, de care cei în etate îşi amintesc cu plăcere.
Horia C. Deliu
