Astăzi, 11 august, în calendarul ortodox se face pomenirea Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului
Sfântul Nifon s-a născut în ținutul Peloponez din sudul Greciei, în perioada 1434-1440. A primit la botez numele Nicolae. Este tuns în călugarie de vestitul pustinc Antonie, moment în care primește numele Nifon.
În anul 1483 este chemat la slujirea arhierească, în scaunul de Mitropolit al Tesalonicului, iar după numai trei ani, ajunge patriarh al Constantinopolului în locul lui Simeon, trecut la cele veșnice.
Sultanul Baiazid al II-lea l-a îndepărtat din scaun în anul 1488. Sfântul Nifon ajunge în Mănăstirea Sfântului Ioan Prodromul (Botezatorul) din insulă, prezentă în fața orașului Sozopolis (Bulgaria de azi). Aici a ridicat un schit și a petrecut până în anul 1496 când a fost chemat din nou la conducerea Patriarhiei Ecumenice. După numai doi ani și câteva luni, este din nou exilat de turci în Adrianopol. Aici îl va cunoaște pe domnitorul Radu cel Mare al Țării Românești (1495-1508). Radu cel Mare îl va aduce în 1504 în Țara Românească, pentru a conduce și reorganiza Biserica. O însoțire nelegiuită la Curtea Domnească a lui Radu cel Mare, între sora acestuia și un boier moldovean căsătorit, a făcut ca Sfântul Nifon să se retragă la Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte, apoi la Mănăstirea Dionisiu, unde își va da duhul pe 11 august 1508.
Când Neagoe Basarab ajunge domnitor, aduce moaștele Sfântului Nifon în Țara Românească, spre curățirea și ștergerea greșelii lui Radu Vodă. Gavriil Protul notează în lucrarea despre viața Sfântului Nifon: „Au dus, apoi, sicriul și l-au pus deasupra mormântului lui Radu Vodă, rugându-se toată noaptea, împreună cu Neagoe Vodă, sfinției sale pentru iertarea păcatului lui Radu Vodă, care fără dreptate a lepădat pre Sfântul de la sine și l-a gonit din țară. Și – mare minune! – spre sfârșitul utreniei, vrând Dumnezeu să arate aievea iertarea păcatului lui Radu Vodă și al altora, care făcuseră nevoie și scârbă sfântului, a văzut singur Neagoe Vodă descoperire ca aceasta de la Dumnezeu: s-au rupt scoabele cele de fier și acoperământul mormântului lui Radu Vodă și degrabă s-au desfăcut marmurile, iar dinlăuntrul s-a ivit trupul lui Radu groaznic și întunecat, plin de puroi și de putoare. S-a deschis și sicriul sfântului Nifon și a izvorât de la sfântul izvor de apă, care a spălat tot trupul lui Radu Vodă, arătându-l luminat. Apoi toate încuietorile și pietrele singure s-au închis și s-au arătat lui Neagoe, și a făcut mare multumire“.
Arătându-i-se domnitorului în chip minunat această împăcare, a poruncit ca moaștele sfântului Nifon să fie așezate într-un sicriu de argint, poleit cu aur și pietre scumpe și înapoiate Mănăstirii Dionisiu. Monahii acestei mănăstiri, în semn de mulțumire, i-au dăruit lui Neagoe Basarab capul și mâna dreaptă a Sfântului Nifon. Moaștele au fost depuse în Mănăstirea Curtea de Arges, iar în anul 1949 au fost mutate în Biserica „Sf. Dumitru“, Catedrala Mitropoliei Craiovei, unde se află și în prezent.
Sfântul Nifon este primul sfânt canonizat pe pământ românesc și cel care a alcătuit Rugăciunea de Dezlegare care se citește la Slujba înmormântării.
Tot astăzi, facem pomenirea: Sfântului Mare Mucenic Evplu, arhidiaconul;Sfințirii Bisericii Eleusa; Icoanei nefăcute de mână a Domnului nostru Iisus Hristos; Sfinților Mucenici: Neofit, Zinon, Gaie, Marcu, Macarie și Gaian.
