Sunt clipe în viaţă care trec fără să le bagi în seamă şi sunt clipe care te marchează lăsându-ţi în suflet urme ce vor rămâne grefate acolo pentru mulţi ani.
Sâmbătă cinci martie, o zi ca toate cele. Un telefon, dimineaţa, o voce pe care n-o cunoşteam mă anunţă că la Sita Buzăului, o comună aflată în apropierea orăşelului Întorsura Buzăului, se va ţine o Şezătoare şi sunt invitat ca să particip, ca unul care am activat nu mai puţin de 18 ani ca dirijor al Corului mixt şi conducător al Grupului Vocal feminin al acestei comune.
Aflu că vorbesc cu directorul Căminului Cultural Dl. Dan Neagoe.
N-am mai fost pe acolo de 23 de ani.
Nu puteam refuza, mai ales că, aşa deodată, m-a prins dorul de oamenii cu care am muncit din greu, dar cu mare drag, atâta vreme şi cu care am avut atâtea realizări şi rezultate pe plan muzical şi nu numai. O maşină condusă de amabilul Ionică Baroian mă duce prin locurile pe care le străbăteam în urmă cu zeci de ani într-o cursă hurducată sau în vagoanele îngheţate ale trenului.
Ajungem la Căminul Cultural. Intru în sală şi rămân înmărmurit. Nu mai cunosc locul. Am impresia reală că sunt în sala de concerte a Castelului Peleş. Nu mai era Căminul Cultural acela cenuşiu şi neîngrijit pe care-l ştiam, ci o sală elegantă, mobilată şi arnamentată cu atâta bun gust, că orice familie regală din lume ar fi onorată şă-şi ţină aici cele mai distinse activităţi. Nu scrie nicăieri câtă muncă şi pricepere a învestit actualul director al Căminului, Dl.Dan Neagoe, ca să arate totul aşa.
Pe scena, realmente uriaşă sunt aşezate, cu gust, uneltele cu care cei dinainte reuşeau să facă o artă neegalată nicăieri în lume: un război de ţesut, o furcă cu fuiorul din cânepă gata pentru a fi tors, alte şi alte lucruri vrăjite cu care mîinile harnice şi binecuvântate ale celor cărora prea uşor le zice lumea „oameni simpli” reuşeau să creeze, da să creeze, frumuseţi rar întâlnite.
Încep să se adune oamenii. Dintre cei 4-5oo de dornici de frumos, mai mult de jumătate tineri. Sala se luminează de reflexele argintii ale superbelor costume populare. Poate peste două sute de femei şi bărbaţi îmbrăcaţi în costume naţionale. La Rupea am mai văzut aşa ceva.
Scena se umple, la modul real, de cei care vor cânta, vor vorbi, vor povesti, în seara aceasta, precum mai de mult în atât de plinele de bucurie şezători: Grupul Vocal Feminin „Siteanca” al comunei Sita Buzăului; Corul mixt „Plai Întorsurean” al Asociaţiei Culturale Plai Întorsurean; Grupul Vocal bărbătesc „Pădurenii” din comuna Barcani, Taraful Ciobănaşul.
Grupul Vocal Feminin „Siteanca”, condus cu pricepere şi artă de D-na profesoară Tatiana Teacă, deschide programul cu piesa „Când vii bade-n şezătoare”. Voci curate, bine impostate, lucrate cu măiestrie de profesoara care dovedeşte pasiune, dragoste şi dăruire pentru ceea ce face.
Urmează un taraf format din prichindeii conduşi de profesorul Ioan Mitrofan de la Clubul Elevilor din Întorsura. Curat, cu sentiment, cu vibraţie. Împrasionant.
După un moment de respiro sala se umple, la modul real, de vocile puternice ale „Pădurenilor” din Barcani. De fapt eu n-am auzit glasuri de bărbaţi, ci doar o singură şi unitară voce. Asemenea omogenizare mai rar şi totul datorită pregătirii mai mult decât profesionaliste a dirijoarei Cristina Deteşan. Toate laudele.
Vocile solistelor vocale Corina Răducanu, Mălina Boriceanu şi Ana Maria Popica sunt parcă nişte stropi culeşi din izvoare limpezi de munte şi aduşi la noi, ca prin clinchetul lor cristalin, să facă sufletele să se înalţe.
Dansatorii care au prezentat minunatele jocuri populare locale, pregătiţi cu extraordinară pricepere şi artă de D-na profesoară Rodica Boieru şi de D-l Dan Neagoe, n-au fost dansatoare şi dansatori, ci Ilene Cosânzene şi Feţi Frumoşi. Drepţi, eleganţi şi mândri au reuşit să arate ce valori nepreţuite există şi înalţă sufletul românesc spre albastrul cerului pentru care atâţia pământeni ne iubesc şi ne admiră.
A fost un vis. Un vis frumos, care ca tot ce este pe lume a avut un început şi un final, dar nu un Sfârşit. Cu asemenea oameni care iubesc cu dăruire tot ce avem noi sfânt nu există Sfârşit, iar noi cei aşa zişi „simpli” trebuie să luptăm mai departe şi să arătăm că: AM FOST ! SUNTEM ! ŞI VOM FI!
Cu deosebită preţuire Prof. N. SEBEŞAN
N-ar mai fi prea multe de spus despre șezătoarea de la Sita Buzăului pentru că Domnul profesor Nicolae Sebeșan, cel care a fost dirijor al Grupului vocal feminin „Siteanca” timp de 18 ani, a reușit să adune în „mărturisirea de suflet”, postată pe pagina sa de socializate, aproape tot frumosul și bucuria ce au umplut sufletele tuturor celor prezenți la acest eveniment de excepție.
Dar pentru că am fost și eu acolo, deși sâmbătă după-amiază îl anunțasem pe Daniel Neagoe că oboseala acumulată în prea multele ore, zile, luni și ani de muncă „ îmi dă ghes” să stau acasă, nu pot să nu adaug și eu câteva rânduri despre această nouă ediție a „Șezătorii la țară” de la Sita Buzăului.
Despre șezătoare…
Pentru ca tinerii și copiii prezenți în număr destul de mare alături de părinții sau bunicii lor să afle câte ceva din rostul șezătorilor de altădată, Daniel Neagoe a vorbit, succint, despre acest important eveniment din viața unei comunități rurale: „ Ce înseamnă o șezătoare, de ce se făceau șezătorile, ce impact aveau asupra locuitorilor din respectiva zonă geografică? Sunt întrebări la care vă puneți, ne punem cu toții un semn de întrebare. În decursul acestei seri să ne aducem aminte cum erau șezătorile. Sezătorile se făceau înainte de intrarea în post, și-n special în perioada de iarnă, și această denumire pe care am pus-o pe afișe – „ Hai la noi , în șezătoare!”, este expresia pe care o foloseau străbunii noștri, părinții noștri, unii către alții. Se strângeau laolaltă, povesteau, făceau o plăcintă, un cartof copt pe plită, se consuma o țuică, un vin- ce avea gospodarul acasă- dar pe lângă faptul că erau împreună, lucru foarte important în societate, își făceau și planuri pentru anul în curs, spunând: Mâine, poimâne, răspoimâne sau peste 2 luni începem aratul- tu ai boi, eu fac asta, tu faci aia. Așa reușeau să programeze un an întreg din punct de vedere al muncilor agricole. De la un mod în care petreceau la un loc tinerii cu cei mai in vârstă- până înspre dimineață povesteau, cântau, dansau, consumau o uscățea- nu erau atât de importante lucrurile care erau așternute pe masă, cât era de importantă întâlnirea. ” a explicat Daniel Neagoe.
Pentru „ MAMAIA”…
Ediția din acest an a șezătorii de la Sita Buzăului a fost dedicată celei care pentru siteni a fost „ MAMAIE”- Doamnei Aurelia Floroianu, care a plecat în stele în luna februarie a acestui an, la mai puțin de o lună de la momentul festiv ce a avut loc pe data de 23 ianuarie când, în sala Căminului Cultural a fost marcată încetarea activității acesteia în cadrul Grupului Vocal „ Siteanca”, timp de 50 de ani. În memoria „ MAMAIEI”, pe ecranul montat pe scenă a rulat un film documentar ce a cuprins o mică parte din activitatea neîntreruptă a Grupului Vocal „ Siteanca”, începând cu anul 1957.
…pentru DOAMNE
„Permiteți-mi, în numele tuturor bărbaților de aici să vă spunem „ La mulți ani!”, să vă spunem cât de importante sunteți pentru noi, mai mult decât a fi cu cineva o viață întreagă. Din partea tuturor bărbaților vă dăruim câte o floare în semn de mulțumire, recunoștință, respect. ”- s-a adresat tuturor fetelor, soțiilor, mamelor și bunicilor prezente la șezătoare, directorul Căminului Cultural, Daniel Neagoe, în timp ce tinerii au împărțit garoafe albe și roșii, în pragul sărbătorii de 8 Martie.
…și pentru Domnul profesor Nicolae Sebeșan
Prezența domnului profesor Nicolae Sebeșan la șezătoarea de la Sita Buzăului a fost o mare surpriză și bucurie pentru „fetele” de la „Siteanca”, trecute bine chiar și de-a doua tinerețe. În semn de prețuire pentru aportul adus vieții culturale din localitate, timp de 18 ani de zile, urmașa Doamnei Aurelia Floroianu-fiica sa Dana, i-a dăruit domnului Sebeșan un frumos coș cu flori.
„Pentru mine este o mare bucurie că am văzut aici niște dansuri minunate, am auzit niște voci de excepție, am văzut fete și băieți din echipa de dansuri să stea așa cum i-am învățat eu- pieptul să fie deasupra frunții. De ce? Pentru că sunt români! (…) De ce trăiesc? Pentru că nu am încetat să iubesc, iar din momentul în care am văzut copii și dansatorii, știu că nu veți ceda decât atunci când soarele de pe cer va înceta să lumineze!” a spus, cu bucurie și mândrie de român, Domnul profesor Nicolae Sebeșan.
„Avem în momentul acesta ce prelua și duce mai departe”
Un moment inedit, dar mai ales de o importanță aparte l-a costituit prezentarea unei înregistrări audio ce datează din anul 1949, cu melodii din zonă. „ Sunt înregistrări din București, din 1949, singura dovadă vie pe care o avem legat de tradițiile din zonă. Nu mi-a fost deloc ușor să găsesc înregistrări, pentru că nu sunt foarte multe. Interpretul acestor înregistrări este Victor David- un domn care a trăit în Ciumernicel, probabil că are și rude aici în sală, nepoți sau strănepoți. Ideea este că avem în momentul acesta ce prelua și duce mai departe. Am întâmpinat de nenumărate ori situația ca acești copii minunați pe care îi vedeți să se prezinte în spectacole, și să nu aibă prea multe șanse pentru că nu aveau 1-2 melodii zonale, o melodie pe care să demonstrăm că am preluat-o de undeva și că este a noastră. Uite că am reușit să găsim ceva!” a spus cu emoție, Daniel Neagoe.
Cântec, joc și voie bună…ca la șezătoare
Tinerii prezenți la șezătoare au demonstrat, în mai multe reprize, că sunt capabili să ducă mai departe, cu mândrie, tradițiile, cântecele și dansurile noastre românești învățate de la mentorii lor- prof. Rodica Boieru, prof. Ion Mitrofan și Daniel Neagoe. Pogramul artistic prezentat de ei l-a întregit pe cel susținut de Corul „Plai Întorsurean” și Grupul Vocal „Siteanca”, dirijate de prof. Tatiana Teacă și Grupul „Pădurenii” din Barcani, condus de ed. Cristina Deteșanu.
Mulțumiri…
Prezent alături de sitenii săi, prof. Iosif Radu, consilier județean și vicepreședinte al „Asociațiunii Astra Buzăul Ardelean” a înmânat o Diplomă directorului Căminului Cultural din Sita Buzăului, Daniel Neagoe, „ pentru străduința de a îndeplini misiunea asociației în zonă”. „Cu 2 ani în urmă, la Sita Buzăului s-a format un Cerc al Despărțământului Astra – denumirea exactă fiind Asociațiunea Despărțământului Astra. Nu-i așa că vă sună interbelic, puțin aristocrat? Dar când ne gândim interbelic, ne gândim le acele vremuri în care România funcționa perfect, când oameni de Stat aveau grijă de noi, de țara noastră. La noi funcționează Cercul care se numește„ Ioan Coman” – cei în vârstă știți că aicea a existat un preot care a făcut multe acțiuni de jertfă personală pentru Sita Buzăului. Cercul nostru, alături de inimoasa profesoară – istoric Corina Bărăgan Sporea, se ocupă de istorie locală. Suntem la al 3-lea număr al revistei Astra în care o să vă regăsiți dvs, prin strămoși ai dvs, prin istorii deosebite. Dar scopul și obiectivele acestei Asociațiuni este exact acesta pe care Dan Neagoe le rezolvă în această comună. Pentru asta, Asociațiunea Astra Buzăul Ardelean îi conferă o Diplomă, pentru străduința de a îndeplini misiunea asociației în zonă. (…) Aicea s-au pomenit multe lucruri legate de românismul din zonă. Dacă nu vom face aceste lucruri prin care să dovedim identitatea noastră aici, au grijă alții să o facă. Dacă prin gardurile noastre de la curți lăsăm deschis (…) alții au grijă să marcheze locul. Noi trebuie să ne marcăm locurile noastre cam în felul în care o face Dan (Daniel Neagoe- n. red). Și-aș vrea să vă pun o întrebare retorică: În ce localități din țară se mai întâmplă, cu o asemene intensitate, aceste lucruri?” a conchis prof. Iosif Radu.
În scurtul său discurs, primarul comunei Sita Buzăului, Nicolae Stoica a spus: „Mulțumesc directorului Căminului Cultural pentru colaborarea fructuoasă pe care o avem împreună la nivel local. Atât m-aș bucura de mult dacă am reuși să ducem în satele Zăbrătău și Ciumernic această tradiție. Cred și sper că va veni o zi când vom realiza acest lucru!”
Invitatul special, Jean Paler
Așteptat de toți cei ce doreau să „guste” din glumele sale, actorul Jean Paler nu prea a reușit să scoată ropote de aplauze din partea publicului prezent. Din tot ceea ce a prezentat am reușit să rețin, totuși, următorul enunț: „Să dea Dumnezeu ca bucățica de zâmbet care ne-a mai rămas să nu reușească să ne-o ia nimeni !”
La „ Șezătoarea la țară” de sâmbătă, de la Sita Buzăului, au participat prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, deputatul PSD Horia Grama, viceprimarul comunei Vâlcele, Nicolaie Cucu, părintele- proptop Florin Tohăneanu și un grup de oameni de afaceri de la Brașov, oaspeți ai lui Daniel Neagoe.
Maria Graur
