MARIA PELIGRAD s-a născut în Brașov, orașul de la poalele Tâmpei, în familia Ivan Stan și Maria, mici meseriași, oameni la locul lor care și-au trăit întreaga viață după principiile morale și legale ale epocii.
Cu respect pentru muncă și iubire de neam și țară, și-au educat cei doi copii (doamna Peligrad are un frate) în spiritul dragostei creștinești față de aproapele său, le-a insuflat dorința de a învăța mereu și de-a munci pentru binele lor și al comunității.
A urmat învățământul preuniversitar în orașul natal, cu sârg și aplicare, astfel că în fiecare an a fost premiantă.
Deși părea o carieră mai puțin obișnuită pentru fete, din dorința „de a învăța mult” tânăra Ivan Maria a urmat cursurile Institutului Politehnic Brașov (actualmente Universitatea TRANSILVANIA)- Facultatea de Mecanică, „la secția cu cea mai mare concurență (în anul meu eram 6% studente din numărul total de cursanți)” după cum declara prof. ing. Maria Peligrad în interviul publicat în Mesagerul de Covasna în data de 15 decembrie 2017, la împlinirea a 70 de ani.
După absolvirea facultății cu diplomă de licență, ca inginer mecanic, specialitatea autovehicule rutiere, a fost repartizată la Intreprinderea regională de transport auto Galați, cu responsabilități în exploatarea și întreținerea parcurilor auto. După un an, urmare a căsătoriei, a revenit la Brașov unde a lucrat la Întreprinderea de Material Rulant, fostă și actual numită AUTOMOTOARE, aflată atunci în plină dezvoltare. În biroul de proiectare, alături de colegi, și-a adus contribuția la crearea de noi utilaje pentru construit și întreținut calea ferată, asimilarea unor mașini și utilaje feroviare complexe, precum cele aduse din ELVEȚIA (Schulzer, MatissaRom).
În anul 1975, împreună cu soțul dumneaei, PELIGRAD MIHAI, s-au mutat în Sf.Gheorghe unde a schimbat domeniul de activitate, trecând în învățământ ca profesor inginer-titular la Catedra de Desen tehnic și geometrie descriptivă de la Școala de Specializare Postliceală, formă de învățământ creată în acel an pentru a pregăti tehnicienii necesari Platformei industriale (IMASA și IAEAME).
Din această nouă postură, prof. ing. MARIA PELIGRAD s-a remarcat prin dăruirea arătată pentru instruirea tehnică a elevilor, dar și pentru educarea morală și motivațională a acestor tineri ce urmau să fie generațiile viitoare.
A susținut toate gradele didactice, obținând și gradul profesional didactic I, și-a activat, ca profesor inginer la: Liceul industrial nr.2 Sfântu Gheorghe, actualul Colegiu Națíonal „Mihai Viteazul” unde, datorită performanțelor didactice și a implicării extracuriculare a fost promovată director adjunct, funcție pe care a exercitat-o în perioada 1982 – 1986, și la Liceul „Puskas Tivadar” începând cu anul școlar 1990 – 1991, până în anul 2009, când s-a pensionat.
Respectul, corectitudinea și iubirea cu care și-a tratat colegii de catedră dar și pe elevii de la clasă i s-au întors, însutit, în anii ce au urmat pensionării, în care mulți dintre aceștia au căutat-o și o caută, în continuare, pentru a-i cer sfatul sau pur și simplu pentru că doresc să schimbe o vorbă cu fosta colegă, profesoară, dirigintă, mentor, sfătuitor.
În anul 1990, împreună cu un grup de persoane inimoase din Sfântu Gheorghe, în calitate de membru fondator și-a adus contribuția la înființarea Fundației „Mihai Viteazul”, ONG ce are ca obiectiv menținerea și promovarea limbii și învățământului în limba română, a tradițiilor și obiceiurilor neamului românesc, respectând în egală măsură tradițiile conaționalilor noștri.
În luna aprilie 2006, prof. ing. MARIA PELIGRAD a fost aleasă Președintă a Fundației „Mihai Viteazul”- funcție pe care o ocupă și în prezent.
Din volumul „Fundația Mihai Viteazul – 20 de ani de activitate. Oameni și Vremuri”- autor Stela Buda, apărută la Editura Eurocarpatica Sf. Gheorghe în anul 2010, aflăm că odată cu preluarea președinției Fundației, „Doamna Maria Peligrad a adus o nouă viziune și mai mult elan: s-au extins relațiile cu asociații din afara județului (…) s-au promovat noi membri, mai tineri. A fost stimulată participarea și desfășurarea unor programe destinate grădinițelor, școlilor primare din Întorsura Buzăului și Covasna. Au fost inițiate și dezvoltate noi proiecte culturale, de exemplu «Încondeiatul Ouălor», « Arc peste timp», «24 Ianuarie»”, dar și „Festivalul coral „George Sbârcea”; „Balul Portului Popular (la Sfântu Gheorghe)- punte între generații”; Proiectul „Instrumente muzicale tradiționale românești”.
Din această postură, împreună cu colegii și partenerii Fundației a continuat, în fiecare an (mai puțin în cei 2 ani de pandemie) organizarea manifestărilor tradiționale ale Fundației, dar și a altelor noi inițiate de domnia sa, respectiv:
– Aniversarea Unirii Principatelor Române- activitate organizată în fiecare an, pentru a marca importanța momentului istoric înfăptuit în anul 1859 prin alegerea lui Alexandru- Ioan Cuza ca domnitor al celor două principate române: Moldova și Țara Românească. Scopul principal al evenimentului îl constituie nevoia de „a aminti tinerei generații însemnătatea acestor (momente istorice) și respectul pe care trebuie să-l avem cu toții, pentru cei care au luptat pentru unirea, independența și propășirea neamului românesc”(din volumul „Fundația Mihai Viteazul – 20 de ani de activitate. Oameni și Vremuri”- autor Stela Buda);
– „Sărbătoarea Mărțișorului- tradiție și modernitate”– despre a cărei importanță ajunge să amintim că „Practicile culturale asociate zilei de 1 martie (Mărţişorul) au fost înscrise în anul 2017 pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, potrivit paginii de internet a UNESCO”;
-„Șezătoarea-atelier „La încondeiatul ouălor”, cu 11 ediții organizate în apropierea Sărbătorii Paștelui, în cadrul cărora copiilor de grădiniță și din clasele primare li s-a transmis această veche tradiție păstrată până astăzi. În volumul „Împreună de 25 de ani- Fundația Mihai Viteazul” a cărei autor este, Maria Peligrad a scris, cu referire la aceste șezători: „La sfârșitul întâlnirii, micuții s-au întrecut în a-și arăta tuturor realizările materiale obținute atunci, fără să putem vedea picătura de apartenență la neamul românesc prin cunoașterea tradițiilor sale, dar pe care o vom culege, cu mândrie, mai târziu, în folosul aceluiași neam”;
– Festivalul „Tinere talente” desfășurat pe parcursul a peste 20 de ediții în preajma Zilei Internaționale a Copilului- 1 iunie, în cadrul căruia s-au organizat spectacole la care au participat preșcolari și școlari, alături de cadre didactice, în scopul promovării mișcării artistice de amatori;
– Festivalul Național Coral „George Sbârcea” a cărui primă ediție a avut loc în anul 2012. Pe lângă partea de muzică corală, cele opt ediții care au fost organizate până în anul 2019 au cuprins : o componentă științifică; o masă rotundă prin intermediul căreia s-a adus la cunoștința publicului larg rezultatul cercetărilor științifice efectuate în sprijinul cunoașterii bogăției folclorului românesc; prezentare de cărți. De asemenea, din anul 2015 au luat ființă ateliere corale adresate preșcolarilor și elevilor din clasele primare;
– Proiectul „Instrumente muzicale tradiționale românești”, prin implementarea căruia inițiatoarea lui, prof. ing. Maria Peligrad „a dorit să aducă în fața publicului larg minunile create de poporul român, inventiv și creativ”.
În volumul „Înstrumente muzicale tradiționale, importanța lor în folclorul românesc, muzical și coregrafic” – ediție îngrijită de prof ing. Maria Peligrad, apărut la Editura Eurocarpatica Sfântu Gheorghe, în anul 2021, cu sprijinul Secretariatului General al Guvenului, dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române arată că: „Instrumentele muzicale tradiționale reprezintă o parte integrantă, de inestimabilă valoare, din patrimoniul culturii populare românești. (…) Iar instrumentele muzicale, ca parte a acestui patrimoniu, l-au însoțit pe omul tradițional românesc în toate momentele existenței sale, atât individuale cât și sociale, în vremuri de răstriște sau în clipe de bucurie”.
– „Balul Portului Popular – punte între generații”- adevărată sărbătoare a portului, cântecului și dansului popular românesc care a adunat laolaltă, la Sfântu Gheorghe, toate generaţiile – copii, tineri și adulți, în cele 6 ediții organizate în perioada 2015-2019.
– „Mihai Viteazul și Visul Unirii” – manifestare a cărei primă ediție s-a desfășurat la data de 1 noiembrie 1990, până în prezent fiind organizate 30 de ediții. În volumul „Împreună de 25 de ani- Fundația Mihai Viteazul” – autor Maria Peligrad, se menționează că „Structura manifestării are un grup constant de acțiuni: Adunarea populară în Piața „Mihai Viteazul”- evocare, program artistic; concurs județean de istorie-literatură pentru elevii claselor a VIII-a și liceu, o excursie fie de documentare, fie de premiere pentru elevi”.
– Festivalul de Colinde și Obiceiuri de iarnă „Crăciunul la români”- cel mai amplu, frumos și emoționant eveniment cultural organizat în fiecare an începând cu 1991 când Fundația „Mihai Viteazul” a readus în fața locuitorilor COLINDUL, cântec de slavă închinat Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos. În anul 2020, din cauza restricțiilor impuse în perioada stării de alertă, festivalul a fost organizat online, iar ediția din anul 2021 s-a bucurat de participarea unui număr mai restrâns de colindători față de edițiile
Prin implicarea conducerii precedente și a conducerii actuale, prin președinte Maria Peligrad, dar și a membrilor Fundației „Mihai Viteazul”, Festivalul de Colinde și Obiceiuri de iarnă „Crăciunul la români” a crescut cu fiecare ediție și-a adunat laolaltă sute de participanți din județ, la început, cărora li s-au alăturat, an de an, alte sute de colindători mai mari sau mai mici din județele: Alba, Argeș, Brașov, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Harghita, Iași, Dâmbovița, Mureș, Maramureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu și Tulcea, dar și de peste hotare din: Republica Moldova (Chișinău și Raioanele Criuleni, Strășeni și Cahul), Ucraina, Bulgaria și Serbia (Valea Timocului).
Astfel, prin intermediul acestor „ambasadori” s-a dus vestea în toată țara dar și în afara acesteia că la Sfântu Gheorghe, Tg. Secuiesc și Brețcu (unde s-a organizat Spectacol de Gală doar cu ocazia unei ediții), COLINDELE ȘI OBICEIURILE DE IARNĂ- „Irozii”, „Capra” „Ursul”, „Plugușorul” și „Sorcova” sunt păstrate cu sfințenie și-n zilele noastre, fiind transmise generațiilor tinere pentru a bucura sufletele creștinilor în Ajunul Sărbătorii Nașterii Domnului, a Anului Nou și până la Bobotează.
Având în vedere faptul că Titlul „PRO URBE” se acordă în cadrul „Zilelor Sfântu Gheorghe”, merită să amintim că inițiativa organizării acestei sărbători a orașului, precum și propunerea creării Ligii orașelor din Europa care poartă numele Sfântu Gheorghe aparține Fundației „Mihai Viteazul ” a cărui membru fondator este și prof. ing. Maria Peligrad.
Din presa vremii, mai exact din ziarul „Cuvântul Nou” aflăm informații despre aceste două initiative.
Astfel, în articolul „Fereastră deschisă spre lume” publicat în ediția din data de 22 aprilie 1992, sub semnătura domnului Gabriel Florescu, se arată că „Din inițiativa Fundației «Mihai Viteazul», căreia i s-au alăturat Fundația «Mikes Kelemen» și Primăria Sfântu Gheorghe într-o lăudabilă comuniune de păreri, între 23-24 aprilie vor avea loc „Zilele onomastice ale municipiului Sfântu Gheorghe. Iată, așadar, o știre ce poate prin ea însăși să suscite nu numai interesul, dar și satisfacția pentru reunirea forțelor locale pe plan cultural în vederea realizării unei acțiuni de mare amploare. Chiar dacă la această primă ediție a manifestării participarea va fi poate mai restrânsă și datorită scurtului timp avut la dispoziție pentru demararea ei, începând din 1993 sînt speranțe că la Sfântu Gheorghe vor fi prezenți reprezentanți ai orașelor europene care au ca patron pe Cavalerul Sfântu Gheorghe”.
În știrea „Liga orașelor Sfântu Gheorghe”, autor Dumitru Manolăchescu, aflăm că „Fundația «Mihai Viteazul» a propus crearea Ligii orașelor care poartă numele Sfîntu Gheorghe din întreaga Europă. Este vorba de o propunere la nivelul comisiei municipale organizate pentru sărbătorirea zilei onomastice a orașului nostru.(…)La sărbătoarea din acest an de pe 23 aprilie (1993-n.n.) vor fi invitați reprezentanți ai orașelor Sfântu Gheorghe- Deltă și Sâgeorz-Băi. Cu același prilej vor fi prezenți și oaspeți din Novosibirsk, care vor semna documentele de înfrățire cu orașul Sfântu Gheorghe.”
Din postura de președintă a Fundației „Mihai Viteazul”, în anii 2000 prof. ing. MARIA PELIGRAD a propus și s-a implicat în organizarea mai multor programe culturale în cadrul Zilelor Sfântu Gheorghe, pe parcursul a 4-5 ediții, la care au participat copii și tineri din oraș, din județ dar și oaspeți din Republica Moldova și din Ucraina.
Totodată, în decursul a 5 ani a încheiat, în numele fundației, Acorduri de parteneriat cu Consiului Județean Covasna și cu Primăria Sfântu Gheorghe în vederea orgnizării de programe culturale cu ocazia Zilei Naționale a României.
Pentru aceste multe și importante activități desfășurate în slujba membrilor comunității din municipiul reședință de județ, în anul 2014 i s-a acordat doamnei MARIA PELIGRAD Titlul de „Cetățean de onoare al comunității românești din mun. Sfântu Gheorghe”, de către conducerile asociaţiilor culturale şi civice româneşti din Sfântu Gheorghe, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Prof. ing MARIA PELIGRAD este autoarea volumului „Împreună de 25 de ani- Fundația Mihai Viteazul”, a îngrijit Volumul „Înstrumente muzicale tradiționale, importanța lor în folclorul românesc, muzical și coregrafic”– al Fundației „Mihai Viteazul” și este autor al mai multor articole și materiale tematice publicate în presa locală sau în diferite publicații de răspândire publică sau în cercuri de specialitate.
Din toate cele arătate în rândurile de mai sus ale prezentei EXPUNERI DE MOTIVE pentru acordarea titlului onorific „PRO URBE” 2022 reiese că atât prin activitatea didactică pe care a desfășurat-o timp de 34 de ani, la care s-a adăugat cea de voluntariat din cadrul Fundației „Mihai Viteazul”, începând cu 1990, în cei 46 de ani de când are domiciliul și este locuitor al municipiului Sfântu Gheorghe, prof. ing. MARIA PELIGRAD a pus semințe ale învățăturii, cunoașterii, omeniei, bunătății și iubirii aproapelui care au crescut și au rodit din mii și mii de suflete de copii și tineri – astăzi mulți dintre ei oameni destoinici ai orașului nostru, ai țării și ai întregii lumi.
O fi mult, o fi puțin, o fi suficient pentru o viață de OM pusă în slujba comunității din Sfântu Gheorghe, timp de aproape o jumătate de secol?
Doamna MARIA PELIGRAD a fost căsătorită cu PELIGRAD MIHAI-IOAN, originar din Săliștea Sibiului, inginer în domeniul mecanică agricolă, care a lucrat la fostul Trust SMA jud Covasna, apoi ca director al fostei Intreprinderi de Transporturi Specializate pentru Agricultură. A activat și în mediul privat pe domeniu producției materiale. Din păcate, în anul 1993 a fost răpus de o boală nemiloasă.
Din căsătoria lor au rezultat doi copii: un băiat Sorin – Mihai, inginer, actualmente antreprenor, implicat în activități comunitare, și o fată Mihaela – Coralia, economistă de marcă, căsătorită și stabilită cu soțul și cu cei doi copii în Franța.
Doamna MARIA PELIGRAD este o persoană de excepție. Femeie, soție, mamă, bunică, soră, educator, lider civic, aceasta a demonstrat că nimic nu este imposibil atunci când vrei să faci ceva, când ești animat de gândul cel bun și de credința în Dumnezeu. Domnia sa ne-a arătat că, în zilele noastre, încă mai sunt persoane care pun interesul public înaintea celui personal.
Toate cele prezentate constituie tot atâtea argumente convingătoare pentru acordarea titlului onorific „PRO URBE” pe anul 2022, doamnei prof. ing. MARIA PELIGRAD.
Maria Crețu-Graur,
Vicepreședintă Asociația Despărțământul Covasna-Harghita al ASTREI
