. . Reprezentanții clusterului balneoturistic regional „Transylvania” au transmis o serie de propuneri privind dezvoltarea balneoturismului din România, către mai multe ministere și entități a căror implicare ar putea contribui la dezvoltarea domeniului. Una dintre propuneri vizează acordarea unui statut special stațiunilor balneoclimaterice.
În luna martie a acestui an, Clusterul Regional Balneoturistic „Transylvania”, alături de partenerii săi, a organizat la Tușnad- Băi o conferință dedicată balneologiei, ca pas spre conturarea unei strategii regionale de dezvoltare a balneologiei și balneoturismului. În cadrul acelei întâlniri, specialişti în balneologie din staţiuni şi institutele de cercetări în domeniu, specialiști în turism din ţară și reprezentanți ai unor clustere de profil, au formulat o serie de idei în vederea dezvoltării balneologiei. În luna iunie, clusterul a organizat o întâlnire similară, în cadrul căreia ideile formulate au fost continuate.
„Participanții au dezvoltat, atunci, următoarele aspecte legate de dezvoltarea turismului balnear, pornind de la o analiză la nivelul stațiunilor: natura înconjurătoare, aspectul stațiunilor, bazele de tratament și resursele naturale, specialiștii în balneologie, specialiștii în turism, comunitate și grupul țintă. Pe baza acelor întâlniri s-au formulat o serie de propuneri privind dezvoltarea balenoturismului.”- a explicat managerul clusterului Regional Balneoturistic „Transylvania”, Mátyus Enikő.
În documentul elaborat în cadrul clusterului, în urma acelor întâlniri este prezentată și o analiză a turismului balnear la nivelul stațiunilor care arată, printre altele, că „majoritatea stațiunilor balneare din România sunt înconjurate de păduri, ceea ce asigură calitatea superioară a aerului (…). Politica de defrișare a pădurilor stă în contradicție cu inițiativele de reînviorare a turismului balnear. Conștientizarea valorii pădurilor, conștientizarea importanței mediului natural înconjurător nealterat ar fi un prim pas către o dezvoltare sănătoasă și echilibrată. Potrivit aceluiași document, aspectul stațiunilor – restaurarea clădirilor cu valoare culturală, amenajarea spațiilor verzi, amenajarea spațiului din jurul resurselor balneare dar și reabilitarea bazelor de tratament, fără a afecta natura, actualizarea cercetărilor, sublinierea importanței prevenției, promovarea balneologiei, atât de către specialiștii din domeniu, cât și de către specialiști, implicarea comunității locale în cultura balneologiei – reprezintă, de asemenea, elemente importante de care trebuie să se țină cont în dezvoltarea balneoturismului.
Documentul cuprinde o serie de propuneri privind dezvoltarea balneoturismului.
„În primul rând, considerăm că este importantă obținerea unui statut special pentru stațiunile balneoclimaterice și oferirea unor facilități. Este important ca stațiunile balneoclimaterice să nu fie tratate ca niște localități rurale sau urbane amestecate cu restul, ci să aibă un alt statut (…). Noi tratăm aceste aspecte ca pe niște posibilități de dezvoltare a regiunii, a țării. Acest potențial să fie promovat la nivel european. O stațiune balneoclimaterică trebuie tratată altfel decât ca fiind doar o stațiune turistică.” – a declarat vicepreședintele Asociației Clusterelor din România -„Clustero”, reprezentant al clusterului balneoturistic „Transylvania”, Vajda Lajos.
Printre propuneri se numără și: „optimizarea politicii de redevență – pentru exploatarea resurselor minerale cu valoare terapeutică – prin stabilirea unui regim fiscal și de autorizare favorabil comunității locale. Acest proces trebuie să vizeze oprirea unui procentaj din taxa obligatorie, care ar putea fi automat investit în dezvoltarea stațiunii respective (amenajare, reabilitare, cercetare, etc ); stimularea ocupării resursei umane în stațiunile balneare sau cu potențial balneoturistic prin scutirea de plată pentru impozitul pe venitul din salariu, scutire de care ar putea beneficia toate persoanele care se angajează pe teritoriul stațiunilor cu statut special (excepție făcând domeniile care nu fac parte din direcțiile de dezvoltare europene); scutirea impozitului pe clădiri și impunerea unor condiții speciale pe o durată bine determinată în cazul investițiilor noi în realizarea sau reabilitarea bazelor de tratament desfășurate pe teritoriul stațiunilor balneare sau cu potențial balneoturistic (exemplu: cazul parcurilor industriale); crearea unor programe speciale pentru dezvoltarea diferitelor activități sub egida conceptului culturii balneare autentice la stațiunile cu statut specific.”
Documentul a fost trimis către ministere și către entități a căror implicare în dezvoltarea balneologiei și balneoturismului este importantă.
„Am trimis acest document europarlamentarilor români și miniștrilor care pot avea implicare în dezvoltarea balneologiei, balneoturismului (…). Am primit răspunsuri, ni s-a spus că se analizează aceste propuneri (…).”- a declarat Vajda Lajos.
***
Clusterul Regional Balneoturistic „Transylvania” – cu sediul la Incubatorul de Afaceri din Sfântu Gheorghe – s-a înființat în urmă cu doi ani, printre obiectivele acestuia numărându-se promovarea potenţialului turistic şi balnear al judeţelor din Regiunea Centru și crearea unei strategii comune de dezvoltare a acestui domeniu.
Clusterul Regional Balneoturistic „Transylvania” are, momentan, peste 40 de membri, aceștia provenind, în principal, din Regiunea Centru.
Ana Alina Costache
