Banca Națională a României aduce în discuție diferențele de parcurs dintre România și statele care au adoptat moneda euro, într-un moment în care presiunile bugetare, inflația și contextul geopolitic complică suplimentar ecuația economică europeană. Din start, raportul BNR sugerează că astfel de comparații trebuie privite cu multă precauție, deoarece economiile celor două țări au evoluat pe traiectorii instituționale diferite, iar Bulgaria a beneficiat de un regim monetar special care a ancorat mai ferm stabilitatea macroeconomică.
BNR subliniază că procesul de aderare la euro nu este unul politic sau simbolic, ci strict condiționat de indicatori macroeconomici dificil de atins în absența unei discipline fiscale consistente. În raport se arată că „Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă”. În aceeași logică, instituția respinge ideea că simpla apartenență sau neapartenență la zona euro ar explica dezechilibrele interne, precizând că „Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de non-apartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară”.
În acest context, comparația frecventă cu Bulgaria este considerată incompletă dacă nu sunt luate în calcul diferențele de arhitectură monetară. Raportul explică faptul că „Comparația care se face cu Bulgaria, în termeni de aderare la zona euro, subestimează rolul consiliului monetar în guvernanța publică din țara vecină, un regim de politică monetară introdus acum cca. trei decenii pentru a stăvili mari turbulențe financiare, economice și sociale”.
Dezechilibre interne și presiuni asupra finanțelor publice
Dincolo de discuția despre euro, raportul mută atenția asupra realităților interne, unde consolidarea fiscală rămâne dificilă, iar ajustările bugetare sunt influențate de un context economic și geopolitic tensionat. Stabilitatea cursului de schimb continuă să funcționeze ca principală ancoră de echilibru, însă vulnerabilitățile structurale persistă.
În planul investițiilor și al finanțării, documentul introduce rolul noilor mecanisme europene destinate sprijinirii regiunilor afectate de instabilitate. Este menționat faptul că „Strategia CE de sprijinire a Regiunii Estice a Uniunii se implementează prin noul mecanism de finanțare EastInvest Facility, lansat de CE pe 26 februarie 2026, și reunește un consorțiu de instituții financiare: Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Nordic Investment Bank, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, alături de băncile naționale de dezvoltare din nouă state membre eligibile: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria”.
Pe acest fundal, raportul subliniază că echilibrul macroeconomic rămâne fragil, chiar dacă anumiți indicatori arată semne de ajustare. Se precizează că „Reziliența cursului de schimb față de euro a continuat să reprezinte principala ancoră de macrostabilitate, intervalul de fluctuație menținându-se în limitele unui palier îngust”, însă presiunile asupra finanțelor publice nu s-au diminuat semnificativ.
În același timp, BNR arată că deviațiile față de criteriile de la Maastricht rămân relevante, în special din perspectiva inflației și a dezechilibrelor bugetare. Totuși, unele evoluții sunt descrise ca parțial corective, inclusiv în zona dobânzilor pe termen lung, unde „Deviația ratei dobânzii pe termen lung s-a ameliorat ușor (-0,2 puncte procentuale), la 1,7 puncte procentuale, ca urmare a majorării valorii de referință, care a compensat creșterea marginală a randamentelor”.
https://ziare.com/
Sursa foto: https://www.shutterstock.com/
