Participanţii la Adunarea generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, desfăşurată sâmbătă la Odorheiul Secuiesc, au adoptat o rezoluţie privind normalizarea convieţuirii interetnice în cele trei judeţe, adresată reprezentanţilor societăţii civile şi liderilor formaţiunilor politice maghiare din România.
În rezoluţie se arată, printre altele, că menţinerea imaginii publice conform căreia judeţele Covasna, Harghita şi Mureş reprezintă „o zonă cu potenţial conflictual” nu este benefică nici pentru românii şi nici pentru maghiarii din aceste judeţe, aducând „grave prejudicii dezvoltării economice şi sociale a celor trei judeţe, climatului de convieţuire interetnică, bunăstării cetăţenilor şi relaţiilor, pe toate planurile, a zonei cu celelalte judeţe ale României şi cu investitorii străini”. Prin urmare, este timpul ca această zonă a ţării „să se transforme din consumator în furnizor de stabilitate”.
În document se specifică, de asemenea, că este timpul ca liderii civici şi politici ai comunităţii maghiare să recunoască faptul că România şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile referitoare la minorităţi, asumate prin tratatele internaţionale.
<<„La 99 de ani de la Marea Unire, membrii comunităţii maghiare din România au posibilitatea garantată de a se instrui, administra şi judeca în limba proprie” (cu asigurarea translatorilor), „prin indivizi din sânul său”, de a avea reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării „în proporţie cu numărul indivizilor ce îl alcătuiesc”, precum şi „deplină egalitate tuturor confesiunilor religioase”. Deci spiritul extrem de generos al Rezoluţiei de la Alba Iulia este integral respectat. Este timpul ca toţi susţinătorii iniţiativei de extra-teritorialitate denumită „Ţinut Secuiesc” să înţeleagă că acest deziderat nu poate fi niciodată acceptat de români”>>, se arată în rezoluţie.
Totodată, se mai spune şi că maghiarii, majoritari în această zonă, au „toate condiţiile pentru a-şi prezerva şi afirma identitatea etnică şi culturală”, iar cei care au nevoie de protecţie pentru a-şi conserva şi afirma identitatea etnică sunt tocmai românii din judeţele menţionate, în care sunt minoritari din punct de vedere numeric.
„Apreciem şi respectăm istoria, cultura, tradiţiile, patrimoniul concetăţenilor secui-maghiari, dar reafirmăm adevărul conform căruia fără istoria, cultura şi patrimoniul românilor din zonă, istoria locală a judeţelor Covasna şi Harghita nu este completă”, se arată în finalul rezoluţiei.
La adunarea de la Odorheiul Secuiesc au luat parte Preasfinţitul Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, prefecţii judeţelor Covasna şi Harghita, Sebastian Cucu şi Adrian-Jean Andrei, parlamentari, primari, preoţi ortodocşi, directori ai unor instituţii de cultură şi şcoli cu predare în limba română, consilieri judeţeni, conducători ai unor instituţii deconcentrate şi politicieni din cele trei judeţe.
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a fost fondat în anul 2005 cu scopul de a contribui la păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a românilor din cele trei judeţe şi reuneşte la ora actuală 36 de organizaţii nonguvernamentale.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
