Mâine, sâmbătă, 15 august are loc unul dintre marile evenimente ale creştinităţii, anume Adormirea Maicii Domnului sau după cum se spune în popor, Sărbătoarea de Sfânta Marie Mare ori Sântămăria. Aşadar, creştinii ortodocşi, catolici şi greco–catolici o vor omagia pe ocrotiroarea copiilor, familiei şi a Bisericii. Totodată este şi Ziua Marinei Române. În plus, circa 2,2 milioane de concetăţeni care poarta nume derivate de la Maria îşi celebrează onomastica.
. .
O perioadă specială
A fost o perioadă specială ce a precedat acest eveniment religios, marcată printr-un Post ce a durat două săptămâni şi care în ordine cronologică este al treilea din an după Postul Paştilor şi cel al Sfinţilor Petru şi Pavel. De reţinut că pe data de 15 august este ultimul Praznic Împărătesc din anul bisericesc, credincioşii celebrând ziua în care Fecioara Maria a închis ochii pentru totdeauna.
Ea a supravieţuit vreme de 11 ani durerii de a-şi vedea fiul chinuit pe cruce. Cu trei zile înainte de a-şi da ultima suflare, a primit această tristă veste de la Arhanghelul Gavriil, oferindu-i-se astfel posibilitatea să se pregătească spiritual, să-şi ia adio de la cunoştinţe, fiind gata pentru momentul reîntâlnirii cu Fiul sau.
Se spune ca Sf. Duh i-a anunţat pe Apostoli să meargă la Ierusalim ca să participe la înmormântare.
Maria a fost îngropată în localitatea Ghetsimani, din actualul Israel. Ajuns la trei zile după funestul moment, Apostolul Toma a dorit să-şi ia şi el rămas bun de la Maica Domnului, aşa că a cerut sa fie deschis mormântul. Numai că trupul Sf. Marii dispăruse şi atunci toţi au realizat că Sf. Născătoare a ajuns în Ceruri.
Dilemă neclarificată
Aidoma tuturor pelerinilor români care au mers la Efes, în Turcia, să vadă locul unde se spune că ar fi fost ultimul sălaş al Maicii Domnului, am văzut şi eu modesta construcţie din piatră, străjuită de copaci. Ghidul ne-a spus că Fecioara Maria a locuit o vreme în Nazaret până după Învierea Domnului, apoi Apostolul Ioan a însoţit-o până la Efes, unde i-a purtat de grijă până la Adormire.
Aşa cum ne-a desluşit de-a lungul ultimilor ani unele expresii de specialitate, şi de data aceasta distinsul preot al Bisericii ortodoxe din Zagon, părintele Nicolae, ne-a precizat că marele eveniment de la finele acestei săptămâni poartă denumirea de „adormire”, pentru că tradiţia vorbeşte despre obştescul sfârşit al Maicii Domnului ca despre o stingere lină, o trecere spre cele veşnice aidoma unei… adormiri. Plus că în exprimarea religioasă nu se uzitează formula referitoare la moartea unui sfânt.
Revenind la dilema privitoare la adevăratul loc unde s-a stins din viaţă Născătoarea, să adăugăm că la Ierusalim am primit alte explicaţii cu prilejul unui pelerinaj efectuat în Ţara Sfântă. Acolo ni s-a spus că, de fapt, Maica Domnului s-a prăpădit la etatea de 64 de ani şi a fost îngropată în zona Ghetsimani şi nu la… Efes!
Am reţinut ca atare ambele variante şi vi le-am împărtăşit, stimaţi cititori, ca să fiţi informaţi în cazul că veţi merge pe acolo.
Pelerinaje la mănăstiri
Vorbind de tradiţii să precizăm ca pe un fapt notabil, că în multe judeţe, inclusiv Covasna, s-a perpetuat datina ca multe persoane credincioase să efectueaze pelerinaje la mănăstirile ce poartă hramul Sfintei Marii, ducând daruri. Se organizează mici excursii şi închinătorii merg să se roage, să facă danii pentru călugări şi să milostivească săracii care stau la porţile lăcaşurilor de cult. În unele zone mai izolate, mai ales în cele montane, în acest Post la ceasurile înserării, unii tineri se adună acasă la cantor şi învaţă cântece dedicate Maicii Domnului, supranumită în popor „Cea mai înaltă sfinţenie omenească cunoscută şi cinstită de Biserică”.
De Sântămărie este datina de a culege flori de câmp şi de a le pune la icoana Preacuratei, considerându-se că ulterior sunt bune de leac.
Cea mai importantă Sărbătoare a verii
Sântămăria Mare reprezintă cea mai mare Sărbătoare a verii. Dincolo de aspectul său pur clerical, oamenii o percep – mai cu seamă în mediul rural – ca un prag ce desparte lunile călduroase ale anului de cele reci. De aceea se şi spunea că după ce trece Sfânta Mărie, bărbaţii renunţau la …pălărie!
Aşa era obiceiul pe vremurile străbunicilor, dar de când s-a schimbat aspectul climatologic şi am ajuns ca temperaturi ridicate să se înregistreze şi în septembrie, nici zicala nu se mai potrivesc. Deci povestea cu pălăria ţine acum doar de folclor.
Şi acum la ţară, dar şi în mediul urban, în funcţie de sorgintea familiei, mai cu seamă femeile ţin Post, ele vin în număr mare în această zi specială la biserică şi se roagă pentru sănătatea lor şi a familiei, pentru reuşita în căsătorie a copiilor, naştere uşoară (unde e cazul), dar şi pentru vindecări.
Obiceiuri din bătrâni
În dimineaţa de Sântămărie, cum ziceam, se merge la biserică şi se asistă la Slujbă. Apoi femeile trec pe la cimitir şi tămâiaza mormintele celor dragi, iar unele împart aşa-numita colivă de fructe: struguri, prune şi în unele zone chiar faguri de miere.
Pe vremuri, în unele sate fetele nemăritate purtau o floare numită „Năvalnic”, care potrivit credinţei populare avea puterea să aducă peţitori.
Se ştie că după 15 august deja încep să se vadă primele semne ale toamnei. Dacă ieşim din luna lui „Gustar” şi intrăm în „Răpciune” se cheamă că Echinocţiul de Toamnă nu mai e departe, când ziua va fi egală cu noaptea.
Este şi un moment important al calendarului viticol. Între cele două „Sfinte Marii” se seamană grâul. În cazul în care înfloresc din nou trandafirii în jurul lui 15 august, sezonul autumnal va fi lung şi frumos.
Vechile practici rurale interziceau, în aceste zile, scăldatul în apa râurilor şi dormitul afară pe… prispă. Deşi, cu zăpuşeala de acum, asemenea lucruri nu au fi rele deloc!
După 15 august se reia sezonul nunţilor, fiind o perioadă foarte aglomerată, cu planificări făcute din timp, sezon al petrecerilor care ţine până la intrarea în Postul Crăciunului, la jumătatea lunii noiembrie.
De Sântămărie se organizau pe vremuri tradiţionalele târguri şi iarmaroace ale sfârşitului de vară, de care cei mai în etate îşi amintesc cu plăcere.
2,2 milioane de români au onomastica pe 15 august
În familiile unde există un membru sau mai mai mulţi cu prenumele Maria ori derivate precum Mărioara, Mariana, Mioara, Marilena, dar şi Marian şi Marin se organizează ospeţe onomastice. Numele de botez amintite sunt foarte populare în România, estimându-se că ar fi peste 2,2 milioane de persoane care le poartă şi le cinstesc. Dintre care circa 1,8 milioane sunt femei şi restul – bărbați.
Cele mai frecvente nume de botez sărbătorite în această zi sunt Maria (1,3 milioane), Mariana (274.000), Marioara (65.900), dar şi Marian (296.400) la care se adaugă Marin (117.560).
000
Să le urăm celor ce poartă acest frumos prenume un sincer „La Mulţi Ani”, sănătate şi bucurie, împlinirea tuturor dorinţelor!
Horia C. Deliu
