Doi oameni cu suflet uriaș, specialiști în domeniul dresajului canin și al terapiei asistate de animale, o demonstrație de dresaj, două cățelușe și o mulțime de întrebări curioase au transformat o zi din programul „Școala Altfel” într-o experiență despre încredere, empatie și respect față de animale. Joi, elevii ciclului primar, secția română, de la Școala Gimnazială „Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, i-au întâlnit pe Angelica Chirovan, terapeut în terapie asistată de animale, și pe soțul său, Bogdan Chirovan, dresor canin cu o vastă experiență, care le-au arătat că, dincolo de comenzile executate cu precizie, relația dintre om și câine se clădește prin răbdare, încredere și blândețe.
Uneori, cele mai frumoase lecții nu se predau doar din cărți, ci se învață privind cu uimire o pereche de ochi blânzi, întinzând timid mâna spre un cățel și descoperind, cu un zâmbet larg, că un animal poate deveni un prieten de nădejde. Joi, elevii ciclului primar, secția română, de la Școala Gimnazială „Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, au avut parte de o asemenea experiență, în cadrul programului „Școala Altfel”.
„De ce zâmbește cățelușa aceasta atât de mult?” și „Acest câine poate fi crescut în casă?” au fost două dintre întrebările care au însuflețit întâlnirea elevilor cu Chica și Gipsy, două cățelușe Ciobănesc German. Activitatea le-a oferit copiilor ocazia de a descoperi universul câinilor, dincolo de ceea ce știau de acasă sau din povești. De la invitații speciali – Angelica și Bogdan Chirovan, elevii au aflat cum trebuie să se apropie de un câine, de ce este important să-i respecte spațiul și cum se construiește o relație bazată pe încredere. Au urmărit demonstrații de dresaj, au mângâiat cățelușele și le-au oferit recompense și au avut bucuria de a-i plimba pentru câteva clipe pe cei doi patrupezi.
Chica, o femelă de Ciobănesc Belgian Malinois pregătită pentru terapia asistată de animale, a atras atenția prin blândețea sa, în timp ce Gipsy, cățelușa dresată pentru competiții sportive, i-a impresionat pe cei mici prin exercițiile executate la comenzile instructorului său, Bogdan Chirovan.
Dincolo de spectacolul momentului, copiii au descoperit două exemple diferite ale felului în care câinii pot deveni parteneri de nădejde ai oamenilor. Iar întâlnirea a avut și o miză mai profundă: aceea de a-i învăța pe cei mici că animalele au propriile nevoi și că apropierea de ele presupune grijă, responsabilitate și respect.
Bogdan Chirovan: de la performanța sportivă, la misiuni care pot schimba destine
Pentru Bogdan Chirovan, dresajul canin înseamnă ani de muncă, disciplină și o înțelegere profundă a comportamentului câinilor. Experiența sa cuprinde pregătirea câinilor pentru competiții sportive, în cadrul cărora a obținut rezultate extraordinare, dar și formarea câinilor de urmă și a celor pregătiți să însoțească persoane cu diverse probleme medicale.
Activitatea sa a inclus și participarea, alături de propria cățelușă, la o acțiune de căutare a unei persoane dispărute, o experiență care evidențiază rolul pe care un câine bine pregătit îl poate avea în situații dificile.
În fața elevilor de la „Nicolae Colan”, Bogdan Chirovan a oferit demonstrații de dresaj și explicații valoroase despre pregătirea câinilor, comportamentul acestora și felul în care oamenii trebuie să interacționeze cu ei. Exercițiile au fost nu doar spectaculoase pentru copii, ci și un prilej de a înțelege că, în spatele fiecărei comenzi executate corect, se află multă muncă, consecvență și o relație construită în timp.
Un câine de competiție, unul pregătit să urmărească o pistă sau unul care își însoțește omul în viața de zi cu zi are nevoie de o pregătire adaptată rolului său. În toate aceste situații, dresajul presupune mai mult decât executarea unor comenzi: presupune comunicare, încredere și capacitatea de a lucra împreună.
Prin demonstrațiile sale, Bogdan Chirovan le-a oferit copiilor o perspectivă concretă asupra acestei munci, ajutându-i să înțeleagă că un câine poate avea un rol important în viața oamenilor, inclusiv atunci când aceștia au nevoie de sprijin sau trec prin situații dificile.
Nu doar o reconversie profesională, ci o misiune făcută cu suflet
Dacă Bogdan le-a arătat copiilor câtă pregătire se ascunde în spatele performanței canine, Angelica Chirovan le-a vorbit despre o altă dimensiune a relației dintre om și animal: puterea acesteia de a aduce liniște, încredere și bucurie: despre câinii de terapie.
Drumul Angelicăi Chirovan spre terapia asistată de animale a început într-un moment în care nu se mai regăsea în profesia pe care o avea. Ideea unei reconversii profesionale i-a fost sugerată chiar de soțul său, Bogdan, iar decizia de a urma acest drum a deschis un parcurs de formare care continuă și astăzi.
„În domeniul în care profesam nu mai simţeam bucurie, motivaţie, plăcere, iar soţul meu fiind instructor canin m-a întrebat: «Ce-ar fi dacă ai face o reconversie profesională, ai face o facultate în domeniu şi ai activa ca terapeut în terapie asistată de animale (câini).» Nu mi-a trebuit mult timp să iau o decizie, având în vedere că la momentul acela nu mai mă regăseam în profesia pe care o aveam şi uite aşa m-am apucat de facultate, fără să mă gândesc prea mult. Abia după ce am terminat facultatea am realizat că am nevoie şi de un master, şi de o formare în terapie şi aşa cei 3 ani s-au făcut 9 şi încă nu am terminat.”- mărturisește ea.
Chica a intrat inițial în viața Angelicăi pentru practicarea sportului. Temperamentul său a făcut-o însă să privească acest câine într-o lumină nouă și să descopere partenera potrivită pentru activitățile terapeutice.
„Iniţial, am primit un câine pentru a face sport, după care, văzându-i temperamentul, am zis da, ăsta e câinele meu de terapie. E adevărat că sunt anumite rase care se pretează la terapia asistată de animale (câini), dar cel mai important este temperamentul câinelui. Ciobănescul meu belgian, chiar dacă mulţi nu ar crede, având în vedere rasa, este exact ce trebuie: are temperamentul potrivit pentru acest lucru. Până a deveni un câine de terapie Chica, că aşa o cheamă pe căţeluşa mea, a făcut sport, are examene de lucru promovate şi IGP 1. Este câinele care poate face trecerea foarte bine de la o stare la alta, este echilibrată şi blândă.”- spune Angelica.
Povestea Chicăi arată că, dincolo de rasă și de aparențe, temperamentul este esențial pentru un câine care lucrează alături de oameni. Echilibrul și blândețea sa o ajută să participe la activități în care apropierea, încrederea și siguranța sunt fundamentale.
Pentru copiii care au putut să o mângâie și să-i ofere recompense, toate aceste calități au devenit ușor de înțeles. Nu prin definiții, ci prin experiența de a avea în față un animal atent, calm și pregătit să interacționeze cu ei.
Când un câine îi ajută pe copii să-și găsească încrederea
Din experiența activităților desfășurate cu cei mici, Angelica Chirovan a observat că prezența unui câine poate schimba felul în care aceștia se raportează la o activitate, la ceilalți și chiar la propriile emoții.
„Din experienţa activităţilor desfăşurate cu copii am observat că aceştia se liniștesc: prezența câinelui scade anxietatea și tensiunea, copiii agitați se calmează, iar cei timizi se deschid mai ușor; sunt mai motivați și mai atenți, copiii participă cu mai mult entuziasm la exerciții de citit, mișcare sau comunicare când e implicat câinele; comunică mai mult, copiii retrași sau cu tulburări din spectrul autist încep adesea să vorbească, să pună întrebări și să interacționeze cu ceilalți, iar câinele devine subiectul comun de discuție; își dezvoltă motricitatea, mângâiatul, periatul, aruncatul mingii și plimbatul câinelui în lesă exersează mișcarea fină și coordonarea; se simt bine, râsul, bucuria și sentimentul de a fi acceptat necondiționat sunt printre cele mai vizibile efecte.”- spune Angelica Chirovan.
În relația cu un câine, copilul poate descoperi un spațiu în care greșelile nu sunt motiv de rușine, iar reușitele, oricât de mici, capătă valoare. Atunci când animalul răspunde unei comenzi, copilul simte că a reușit, că este capabil și că poate construi o relație prin propriile gesturi, explică ea.
„Interacţiunea cu un câine îi ajută să-şi dezvolte încrederea în sine, câinele nu judecă, nu critică și nu râde de greșeli, așa că oferă un spațiu sigur, când câinele îi ascultă comanda «șezi», «dă lăbuţa», copilul simte că a reușit ceva și că este capabil. Copiii cărora le era frică de câini învață treptat să-și depășească teama, e o experiență de curaj pe care o pot aplica și în alte situații.”- spune Angelica.
Totodată, interacțiunea îi învață pe copii că răbdarea este o parte esențială a oricărei relații. Un câine nu răspunde întotdeauna imediat, iar copilul învață să aștepte, să repete calm și să respecte ritmul celuilalt.
„De asemenea, copiii îşi pot dezvolta răbdarea, câinele nu răspunde mereu imediat, copilul învață să repete calm, să aștepte și să nu se enerveze, activitățile au reguli și o ordine: se așteaptă rândul, se apropie încet, se vorbește blând, iar acest lucru exersează autocontrolul, copilul poate observa că relația de încredere cu un animal se construiește în timp, nu instantaneu. Un alt aspect pe care copiii îl pot dezvolta prin interacţiunea cu un câine este empatia, copiii învață să «citească» semnalele câinelui: când e obosit, speriat sau bucuros, dezvoltând astfel capacitatea de a înțelege emoțiile altora, grija pentru câine (apă, mângâiat blând, respectarea pauzei) îi învață responsabilitatea și blândețea, iar discuțiile despre «ce simte câinele acum?» îi ajută să-și recunoască și să-și numească și propriile emoții.”- mai explică Angelica Chirovan.
O lecție care începe cu un animal și continuă în felul în care ne purtăm unii cu alții
La finalul întâlnirii, mesajul transmis de Angelica Chirovan a fost acela că respectul față de animale se învață din copilărie, iar adulții au un rol esențial în formarea acestui comportament.
„În activitatea mea de terapeut și instructor canin văd zilnic cum un câine îi poate învăța pe copii blândețea, răbdarea și empatia. Respectul față de animale nu vine însă de la sine, acesta se învață, iar copiii îl învață de la noi. Este nevoie să-i învățăm că animalele simt bucurie, frică și durere, să-i învățăm să ceară voie înainte de a mângâia un câine, să respecte spațiul câinelui și să aibă grijă de el. Un copil care știe să respecte un animal va ști să respecte și oamenii.”
Mesajul completează firesc experiența trăită de elevii de la „Nicolae Colan”. Copiii au învățat că un câine nu este o jucărie, că apropierea trebuie făcută cu grijă și că fiecare animal are nevoie de siguranță, atenție și respect; au descoperit, prin demonstrații și prin contact direct, că în spatele unui câine bine pregătit se află o muncă îndelungată și o relație de încredere cu omul său.
Pentru Angelica și Bogdan Chirovan, întâlnirea a fost și un prilej de a le transmite celor mici o parte din experiența lor, acumulată în activități diferite, de la sport și dresaj, până la terapia asistată de animale și pregătirea câinilor pentru a-i sprijini pe oameni.
Într-o zi dedicată învățării altfel, Chica și Gipsy le-au arătat copiilor că unele dintre cele mai importante lecții nu au nevoie de multe cuvinte, ci au nevoie de răbdare, de încredere și de o inimă deschisă, pentru că bunătatea se învață și prin gesturi mici. Uneori, începe cu o mângâiere și crește odată cu fiecare ființă pe care învățăm să o respectăm.
Ana Ciorici Costache
