Ziua mărcii poștale românești este marcată în fiecare an la 15 iulie, dată la care în anul 1858, a fost tipărită prima emisiune de mărci poștale românești, intitulată „Cap de bour”, un simbol de referință în istoria poștală a României, potrivit https://romfilatelia.ro.
Inițiativa legislativă privind declararea acestei zile aparține senatorilor PSD Robert Cazanciuc și Lucian Romașcanu, care au depus-o la 15 iulie 2023, când s-au împlinit 165 de ani de la prima emisiune filatelică – ‘Capul de bour’. Cu un puternic potențial identitar, acesta a fost tipărit la Iași, într-o primă emisiune, sub egida Poștei Domnești a Principatului Moldovei, la data de 15 iulie 1858.
„Am depus o inițiativă legislativă, alături de colegul Lucian Romașcanu, pentru declararea zilei de 15 iulie drept Ziua mărcii poștale românești. Pentru că a fost de-a lungul timpului un reper solid al patrimoniului nostru spiritual și cultural, dincolo de relevanța sa filatelică în sine. Pentru că este, alături de alte simboluri naționale, un element de identitate a activității social-politice și economice a națiunii române în domeniul artei și creației artistice, culturii, sportului etc. Pentru că a fost și este un adevărat mesager filatelic al istoriei și geografiei României, promovând, prin timbrele poștale și colițele filatelice emise, tematici introduse în circuitul filatelic universal și făcând cunoscute în țară și străinătate personalități remarcabile ale vieții politice și culturii românești, evenimente și realizări de prestigiu din diferite perioade istorice ale României”, a arătat Cazanciuc.
Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la 18 octombrie 2023, și Camera Deputaților, for decizional în acest caz, la 27 februarie 2024.
Legea nr. 62/2024 pentru instituirea zilei de 15 iulie ca ‘Ziua mărcii poștale românești’ a fost promulgată la 25 martie 2024, prin Decret semnat de președintele României, Klaus Iohannis.
‘Se instituie ziua de 15 iulie ca ‘Ziua Mărcii Poștale Românești’. Romfilatelia S.A. emite și difuzează anual un produs filatelic dedicat marcării ‘Zilei Mărcii Poștale Românești’. Compania Națională Poșta Română S.A. și Romfilatelia S.A. organizează anual un târg al mărcilor poștale și al cărților poștale maxime, precum și, periodic, expoziții filatelice cu tematici diferite în care sunt expuse timbre poștale și emisiuni filatelice puse în circulație, de-a lungul vremii, în țară’, se arată în lege.
De asemenea, potrivit actului normativ, autoritățile administrației publice locale, împreună cu inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București, pot organiza, cu sprijinul cercurilor și asociațiilor filatelice locale, expoziții filatelice tematice.
Capul de bour a fost ales datorită simbolisticii sale, legendele arătând că un voievod pe nume Dragoș, aflat la vânătoare, pe malul unei ape, întâlnește o fiară – un bour – și în urma luptei, cățeaua voievodului, pe nume Molda, moare, fiind îngropată în acel loc. Capul de bour devine astfel simbolul heraldic al voievodului și al urmașilor săi la domnie. Cinci secole mai târziu, capul de bour obține o nouă înfățișare, pe lângă cea de însemn heraldic, prilejuind apariția primului timbru românesc. Se estimează că, în lume, există peste 700 de exemplare de „Cap de Bour” din prima emisiune, dintre care aproximativ 50 se află în România.
Alături de alte simboluri naționale, timbrul poștal a devenit un simbol identitar al activității social-politice, economice și culturale a României. De-a lungul timpului, a promovat personalități, evenimente și realizări românești pe plan intern și internațional. Astfel, marca poștală românească s-a impus ca un reper valoros al patrimoniului cultural și spiritual național, conform https://romfilatelia.ro/ro.
În 2025, pentru a marca Ziua mărcii poștale românești, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea filatelică „Ziua Marcii Poștale Românești. Regina Maria a României”, dedicat singurei Regine încoronate a României Mari, de la a cărei naștere s-au împlinit 150 de ani. Emisiunea a fost formată din o marca poștală, o coliță filatelică nedantelată și un plic ‘prima zi’, la care s-a adăugat o mapă filatelică specială în tiraj limitat. Componentele emisiunii filatelice se constituie ca o ilustrare a personalității unei Regine care ne-a dăruit lecții despre sacrificiu, curaj, patriotism, diplomație și cinstirea făuritorilor de neam și țară.
***
În calitate de suverană, Regina Maria a cucerit inimile tuturor românilor prin naturalețe, eleganță și inteligență, prin dăruire și bunătate, dar mai presus de toate, prin iubirea fața de țara sa. Aprecia în mod deosebit costumul popular pe care îl purta adesea la ceremoniile publice și călătoriile în țară. Prezența sa activă pe frontul din Moldova (1917-1918) și implicarea directă în spitalele de campanie pentru a îngriji răniții i-au conferit două nume cunoscute și în afara granițelor țării: ‘Regina soldat’ și ‘Mama răniților’.
Rolul său în făurirea României Întregite este evidențiat de Constantin Argetoianu, un cunoscut politician al vremii: „… a întrupat aspirațiile cele mai înalte ale conștiinței românești. Prin modul cum a influențat în 1916 intrarea României în război și din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, Regele Ferdinand I nu a ratificat dezastruoasa pace de la București, Regina s-a așezat ca ctitorița a României Întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale”, arată https://romfilatelia.ro/ro.
Regina s-a stins din viață la 18 iulie 1938 la Castelul Pelișor. Ne-au rămas în memorie frumoase cuvinte scrise în testamentul său: ‘frumoasa țară pe care am visat-o întregită, a cărei soartă am împărtășit-o atâția ani, al cărei vis strămoșesc l-am visat și eu și mi-a fost îngăduit să-l văd împlinit. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre alte națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută’.
AGERPRES
Foto din deschidere: https://basilica.ro/
