În fiecare an, în prima zi a lunii mai este sărbătorită Ziua internațională a muncii, care celebrează muncitorii și istoria organizării forței de muncă.

La 1 Mai, oamenii muncii din întreaga lume se reunesc pentru o zi de comemorare și demonstrații prin intermediul cărora fac cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale. Sărbătoarea este o demonstrație importantă a solidarității și a puterii muncitorilor, potrivit https://irle.ucla.edu/.

Ziua internațională a muncii este sărbătorită în peste 80 de țări din întreaga lume. Statele Unite și Canada sărbătoresc Ziua muncii (Labour Day) în prima zi de luni din septembrie, în Australia data acestei zile variază considerabil între diferitele state și teritorii (prima sau a doua zi de luni din martie, mai și octombrie), iar Regatul Unit și Republica Irlanda au o sărbătoare legală în prima zi de luni a lunii mai, numită ‘Early May bank holiday’, notează https://internationaleventday.com/.

La noi în țară, ziua de 1 Mai a fost marcată începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpenești. Primele demonstrații muncitorești au fost organizate în București, în 1945, iar ultimele s-au desfășurat în 1971. Astăzi, Ziua internațională a muncii este zi nelucrătoare, sărbătorită prin concerte, ieșiri la iarbă verde sau diverse activități festive.

La începutul Revoluției Industriale, invențiile precum calea ferată, mașina de egrenat bumbacul și electricitatea au început să schimbe societatea. Pe măsură ce Revoluția Industrială a câștigat teren și s-a răspândit în întreaga lume, au fost necesare milioane de oameni, viitorii muncitori, pentru a ocupa locurile din noile fabrici. Oamenii au început să se angajeze în fabrici, cu speranța că vor putea oferi o viață mai bună familiilor lor. Din păcate, realitatea câștigării unui salariu a devenit o lecție dură pentru mulți. Mulți dintre angajatori își tratau lucrătorii nedrept, forțându-i să lucreze în condiții precare de-a lungul cât mai multor ore. Clasa muncitoare avea nevoie de cineva care să le apere drepturile, deoarece condițiile dificile ale muncii în fabrici deveneau insuportabile pentru mulți dintre cei angajați.

Asociația Internațională a Muncitorilor (AIM) a fost înființată la Londra, în 1864, și avea ca obiective: un program de lucru mai scurt, un mediu de lucru mai sigur, salarii echitabile, eliminarea muncii copiilor, capacitatea statului de a reglementa condițiile de muncă.

În 1871, muncitorii din Franța au fost inspirați de activitatea Asociației Internaționale a Muncitorilor și i-au urmat exemplul, înființând propria mișcare muncitorească, potrivit https://nationaldaycalendar.com/.

În 1884, Federația Organizațiilor Meșteșugărești și a Uniunilor Sindicale (mai târziu, Federația Americană a Muncii) a ținut o convenție la Chicago, care a proclamat faptul că ‘opt ore vor constitui o zi legală de muncă de la 1 mai 1886 și după această dată’. În anul următor, ‘Knights of Labor’ – pe atunci cea mai mare organizație a muncitorilor din America, constituită ca o societate secretă a croitorilor în Philadelphia, în 1869 – au susținut proclamația, ambele organizații încurajând muncitorii să facă grevă și să protesteze, se arată pe https://www.history.com/.

Muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au organizat manifestații în ziua de 1 mai 1886, pentru a-și susține cauza. Cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au participat aproximativ 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 erau în grevă. Însă, trei zile mai târziu, în Piața Haymarket din Chicago, unde numărul greviștilor ajunsese la peste 65.000, lucrurile au escaladat și poliția a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morți și răniți. Evenimentele din Piața Haymarket nu au rămas fără rezultate.

În 1889, Internaționala a II-a, organizație formată din membri ai partidului socialist și din membri ai partidului laburist din 20 de țări, a organizat primul său congres la Paris, la care au participat peste 400 de delegați. Cu acest prilej, s-a stabilit ca la data de 1 mai să fie organizate demonstrații pentru a marca evenimentele tragice de la Chicago, dar și de a determina autoritățile să accepte ziua de lucru de opt ore, potrivit https://maitron.fr/ și https://internationalworkersday.org/.

Pe 1 mai 1890, sute de mii de oameni ai clasei muncitoare din SUA și din majoritatea țărilor europene, precum și din Cuba, Peru și Chile, au participat la greve și demonstrații de 1 Mai. Numai la Londra, peste 300.000 de protestatari au participat la un miting pentru a-și arăta sprijinul față de clasa muncitoare și drepturile cerute de aceasta.

Ziua internațională a muncii, sărbătorită la 1 mai, a fost recunoscută drept un eveniment anual, oficial, la cel de-al doilea Congres al Internaționalei a II-a din 1891, de la Bruxelles, potrivit https://libcom.org/. AGERPRES/(Documentare – Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Explicaţie foto din deschidere: Muncitori în cadrul Fabricii Softronic, Craiova, 5 octombrie 2017. 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail