Vestigii importante pentru patrimoniul cultural universal, cu descoperiri unicat în provincia Dacia, din prima jumătate a secolului al III-lea, au fost scoase la iveală în Alba Iulia în timpul cercetărilor de descărcare de sarcină arheologică efectuate pe un teren pe care administrația locală intenționează să construiască un centru de mobilitate urbană.Aici au fost descoperite cel mai bine păstrate drumuri din epoca romană, un paviment unic, clădiri, o piesă de car din bronz și din plumb, care este și ea unicat în provincia Dacia, alte vestigii așteptând să fie scoase la suprafață în condițiile în care cercetarea arheologică e doar la început.
‘Am dezvelit niște vestigii foarte importante pentru patrimoniul cultural național, dar și universal’, a anunțat, joi, într-o conferință de presă organizată pe amplasamentul propus pentru construcția viitoarei autobaze, arheologul Radu Ota, responsabil științific de șantier.
El a amintit că, anul trecut, au intrat în Patrimoniul UNESCO câteva vestigii foarte importante din castrul roman de la Apulum, dar nu numai, ci și din cartierul estic al celui de-al doilea oraș roman de la Apulum, Municipium Septimium Apulense.
„Trebuie să precizăm că aici avem două orașe romane aflate la o distanță cam de doi kilometri unul față de celălalt. Este un unicat la nivelul Imperiului Roman în organizarea urbană să ai două orașe atât de aproape unul față de celălalt. Aici avem vestigii importante care aparțin cartierului de nord-est al orașului Colonia Aurelia Apulensis. Aurelia vine de la numele împăratului Marcus Aurelius. Este cel mai bogat oraș roman din Dacia, cel mai important, inclusiv în descoperirea de patrimoniu, de vestigii, de tot felul de monumente sculpturale, inscripții, sute de inscripții s-au descoperit aici. Și noi, pe acest șantier, am descoperit două inscripții întregi, care se păstrează în integralitate”, a explicat arheologul.
Radu Ota a menționat că pe o suprafață de 5.000 de metri pătrați au fost dezvelite 14 drumuri și piațete, combinat, foarte bine păstrate, din dale de piatră extraordinar de rezistente, de solide, dar și tot felul de clădiri din diverse etape ale epocii romane.
„Am ajuns (cu săpăturile – n.r.) cam la nivelul sfârșitul secolului al II-lea. Deocamdată am cercetat ceea ce s-a edificat aici în secolul al III-lea”, a menționat acesta.
Printre descoperiri se numără un un paviment superb, unicat în provincia Dacia la felul cum se păstrează, dintr-un fel de pișcoturi ceramice, păstrat pe 28 de metri pătrați.
„Avem două inscripții întregi, care sunt niște descoperiri rare, pentru că într-un șantier arheologic rar de tot găsești o inscripție întreagă”, a spus Ota.
El a precizat că cele două inscripții, una dedicată lui Jupiter și una zeilor și zeițelor nemuritoare, au fost găsite la o adâncime mică, respectiv la 30-40 de centimetri față de nivelul actual de călcare.
„Avem o piesă de car din bronz și din plumb – se află acum în laboratorul de restaurare – cu imaginea lui Jupiter Zeus, unicat în provinicia Dacia. Nu s-a mai găsit. Avem un falus, un relief cum se găsesc la Pompei sau pe Zidul lui Hadrian în Britannia. Acest falus este unicat în provincia Dacia. A fost găsit deasupra unui drum, într-un strat de dărâmătură”, a adăugat sursa citată.
De asemenea, au mai fost descoperite vestigii normale în incinta unui oraș roman, respectiv drumuri orientate nord-sud, drumuri orientate est-vest.
„Sunt păstrate foarte bine unele dintre acestea. Pe teritoriului provinciei Dacia nu avem drumuri atât de bine păstrate ca cele pe care le-am dezvelit din luna august încoace. Evident că vor merita și vor trebui să fie conservate”, a spus arheologul.
Ota a menționat că din castrul roman de la Apulum, din cele două orașe romane, sunt păstrate vestigii, dar în suprafețe mici, foarte mici.
El a punctat că o comunitate civilizată, o țară civilizată ține foarte mult la patrimoniul istoric.
„Acum avem posibilitatea pentru prima dată de a conserva o bucată din ceea ce a fost cel mai bogat și important oraș roman din Dacia, Colonia Aurelia Apulensis – Chrysopolis, pentru că o inscripție din 252-253 ne arată dezvoltarea acestui oraș. S-a adăugat la titulatura oficială a orașului acest epitet de Chrysopolis, care înseamnă bogat în aur. Asta arată o dezvoltare urbanistică și socială extraordinară”, a explicat Radu Ota.
El spune că aceste vestigii vor merita să fie incluse în Patrimoniul UNESCO. Ele se află acum în zona de protecție a monumentului UNESCO. „Este unica ocazie de a conserva spre vizitare și a valorifica spre vizitare aceste vestigii”, a spus sursa citată.
Ota a explicat că cercetările arheologice se vor derula într-o primă etapă până la sfârșitul lunii noiembrie, urmând ca ruinele să fie protejate peste iarnă. Cercetarea va continua și anul viitor.
„Vor fi conservate in situ toate vestigiile, dar important este cât dintre acestea vor fi conservate spre vizitare. Deocamdată este prea devreme să mă pronunț. Sunt doar două luni de cercetare’, a afirmat Ota, care a adăugat că, după finalizarea cercetărilor, dosarul va merge la mai multe comisii, organisme oficiale ale ministerului Culturii.
Potrivit acestuia, pentru a se păstra vestigiile este evident că este necesară o modificare a proiectului, care se va face printr-o conlucrare cu un arhitect atestat de ministerul Culturii.
Managerul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a punctat că dorește ca aceste vestigii să fie puse în valoare și vizitate turistic.
„Alba Iulia este importantă în primul rând datorită istoriei sale. Ceea ce ne face speciali este istoria. Cât va fi pusă în valoare, cum va fi pusă în valoare încă nu știm. Suntem într-o fază incipientă de cercetare și pot apărea lucruri noi. O să vedem care este soluția ideală’, a spus acesta.
Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, a afirmat că, după ce se termină cercetarea, se va discuta cu specialiștii pentru a se vedea ce se va păstra in situ.
„S-au descoperit niște lucruri extraordinare pe care intenționăm să le punem în valoare, chiar dacă acest teren are și o altă destinație”, a spus edilul.
Întrebat dacă va mai continua proiectul privind edificarea autobazei, Pleșa a răspuns afirmativ. „Sunt diverse soluții de conservare. (…). În unele locuri poate fi o podea de sticlă, în altele… Așteptăm soluții. (…). Trebuie să îmbinăm păstrarea vestigiilor cu interesele comunității”, a arătat Pleșa.
Și arhitectul-șef al municipiului, Alexandru Damian, a afirmat că ambele proiecte sunt foarte importante pentru municipalitate.
‘Se va face un raport arheologic, care va merge la o comisie națională a monumentelor istorice și de arheologie și în funcție de ce se propune în acest raport se va adapta proiectul la păstrarea și valorificarea unei părți din ceea ce s-a descoperit, fără a pune în pericol sau fără a afecta proiectul major pe care intenționăm să îl facem. Ne dorim să implementăm acest proiect și în același timp să punem și în valoare vestigiiile găsite. Nu cântărim ceea ce este mai important. Ambele proiecte sunt foarte importante pentru municipalitate’, a declarat Damian.
Primăria Municipiului Alba Iulia vrea să realizeze aici o autobază modernă de transport public, o investiție în valoare de aproximativ 9 milioane de euro.
Amplasamentul a fost stabilit prin Planul Urbanistic General aprobat în 2014, în zona pasarelei peste calea ferată din cartierul Partoș, iar anul acesta, Consiliul Local a aprobat Planul Urbanistic de Detaliu și Primăria a emis Autorizația de construire nr. 509/24.09.2025 condiționată și de rezultatele cercetărilor arheologice.
Proiectul include infrastructura completă necesară unui transport public verde și eficient: o hală modernă pentru 40 de autobuze electrice cu stații de încărcare lentă, 20 de locuri exterioare (dintre care 7 cu încărcare rapidă), o parcare Park&Ride cu 52 de locuri pentru autoturisme și 37 de locuri pentru personal.
Centrul va dispune de stații de plecare și sosire pentru autobuze, zonă de bike-sharing, spații tehnice pentru întreținere, spălătorie și atelier de reparații, precum și o clădire administrativă cu birouri, vestiare și zone de relaxare.
AGERPRES
