Agenţia Naţională de Presă AGERPRES împlineşte la 27 martie 2022, 133 de ani de existenţă.
La 15/27 martie 1889 era înfiinţată, cu titulatura de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română – „Agence Telegraphique de Roumanie” – „Roumagence”, prima agenţie de presă „românească, naţională şi autonomă”, care de-a lungul timpului, a avut mai multe denumiri: Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română (1889-1917), Agenţia Telegrafică Română „Orient-Radio” – RADOR (1921-1949), Agenţia Română de Presă – AGERPRES (1949-1989), Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (1990-2008) şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (din 2008).
Ştiri ale Agenţiei Române din 27 iunie, publicate in MO (Monitorul Oficial) nr. 60 din 17 (29) iunie 1889.
Documentele oficiale, care au stat la baza înfiinţării primei agenţii naţionale de presă, datează din zilele de 15/27 şi 16/28 martie 1889, ambele conţinând în mare aceleaşi înscrisuri, şi poartă semnăturile ministrului român de externe, Petre P. Carp, şi a directorului şi proprietarului „Politische Correspondenz”, Erich Schaffer.
La 24 ianuarie/5 februarie 1889, ministrul de Externe, Petre P. Carp, ceruse „Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor” din subordinea Ministerului de Interne, să ofere o ‘„odae mare în casele ce le ocupă” viitoarei agenţii telegrafice pentru a-şi începe activitatea, potrivit lucrării „Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989″ (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).
Agenţia Telegrafică a României şi-a început activitatea la 30 martie/11 aprilie 1889, fapt atestat de scrisoarea sosită pe adresa ministrului de externe, la 31 martie/12 aprilie 1889, cu antetul „Agence Roumaine – Correspondence telegraphique nationale”. În scrisoarea semnată de primul său director, M. Brăneanu, acesta cerea să se intervină pentru ca Direcţia telegrafelor să deschidă un credit pentru telegramele pe care Agenţia Română le transmitea străinătăţii şi menţiona: „Ieri am expediat prima telegramă”. Odată cu inaugurarea Palatului Poştelor şi Telegrafului de pe Calea Victoriei în 1900, agenţia şi-a mutat sediul aici. În 1904, la conducerea Agenţiei s-a aflat Alexandru Lahovary, fost ministru de externe.
La sfârşitul anului 1916, în condiţiile ofensivei germane, odată cu evacuarea guvernului român la Iaşi, agenţia a fost şi ea evacuată. Oficial, Ministerul de Externe anunţa, la 2 noiembrie 1917, legaţia de la Paris, că „Agenţia Română nu mai funcţionează”.
Prima agenţie naţională de presă modernă – „Orient-Radio RADOR” a fost fondată, la 16 iunie 1921, ca societate mixtă, potrivit lucrării „Agenţiile de presă din România 1889-1999″ (Carmen Ionescu, Editura Tritonic, 2001). Fondatorii săi erau diplomatul Noti Constantinide, secretar la Legaţia română din Paris şi avocatul Sebastian Şerbescu. Această iniţiativă a fost susţinută puternic de ministrul afacerilor externe, Take Ionescu, care era convins de necesitatea unei agenţii naţionale, potrivit lucrării „Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989″ (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000). Sediul agenţiei se afla în strada General Berthelot nr. 1, iar primul director a fost Sebastian Şerbescu.
La 12 martie 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri semnată de Ion I.C. Brătianu, Ministerul de Externe a cumpărat acţiunile societăţii anonime „Orient Radio-RADOR”, devenind proprietarul exclusiv al agenţiei de presă. Un an mai târziu, Ministerul de Externe a fost nevoit să renunţe la postura de unic patron al RADOR-ului, în urma cerinţelor celei de-a doua conferinţe a agenţiilor de presă aliate.
„Legea pentru reorganizarea şi funcţionarea societăţii „Orient-Radio’ (RADOR S.A.)” a fost votată în Senat la 3 martie şi în Adunarea Deputaţilor la 19 martie 1926 şi promulgată de regele Ferdinand la 24 martie. În timpul directoratului diplomatului Vasile Stoica, a fost cumpărat, pe strada Matei Millo la nr. 10, un imobil pentru a fi sediul agenţiei. Acesta a fost sediul RADOR şi, mai târziu, al AGERPRES-ului, până la mutarea acestuia din urmă în fosta clădire a Casei Scânteii, în prezent Casa Presei. Bombardamentele din 24, 25 şi 26 august 1944 au distrus complet imobilul din Matei Millo. RADOR-ul s-a mutat atunci în strada Nicolae Filipescu nr. 40, într-o clădire pusă la dispoziţie de Ministerul de Externe, de unde transmitea presei centrale ştirile recepţionate de la agenţii.
Ştiri din arhiva RADOR/AGERPRES, datate din 20 februarie 1941.
Regele Mihai I a semnat, la 28 decembrie 1944, decretul-lege 657, privind modificarea legii şi statutului Societăţii Orient Radio. Aceasta şi-a schimbat denumirea în „RADOR – Agenţie de informaţii telegrafice”, iar durata de funcţionare a agenţiei a devenit nelimitată, potrivit lucrării „Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989″ (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).
După instaurarea puterii comuniste în 1946, prin Decretul 217 din 20 mai 1949 se anunţa înfiinţarea Agenţiei Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri, numită pe scurt AGERPRES. Se preciza, totodată, că întregul patrimoniu RADOR devenea patrimoniul AGERPRES. Decretul a abrogat, totodată, legea privind funcţionarea RADOR.
Ştire AGERPRES – Festivalul Internaţional ‘George Enescu’ anul 1964.
La 8 ianuarie 1990, prin Decretul nr. 30 se înfiinţa Agenţia Română de presă ROMPRES. Din 1995, sistemul informatic redacţional al Agenţiei a fost realizat cu sprijinul Franţei şi PIDC/UNESCO, cu sprijinul tehnic al Agenţiei France Press (AFP) şi LOGIPRESS. În 1999 a fost lansat primul site oficial al Agenţiei.
În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza şi funcţiona ca instituţie publică autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului. Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat, la 15 aprilie şi, respectiv, la 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea la numele de AGERPRES.
De-a lungul timpului, AGERPRES a trecut prin diferite etape de dezvoltare şi momente cheie. La 17 septembrie 2013 a avut loc rebrandingul agenţiei, sub un nou slogan „AGERPRES – Actualizează lumea”, cu un nou site – www.agerpres.ro şi o nouă identitate vizuală. Agenţia a devenit şi mai vizibilă, implicându-se în diverse proiecte noi, participând şi organizând evenimente, lansând noi fluxuri şi secţiuni dedicate.
AGERPRES a organizat, în decembrie 2013, conferinţa Asociaţiei Agenţiilor de Presă din Balcani (ABNA-SE) şi a preluat, pentru un an, preşedinţia Asociaţiei. Cu prilejul aniversării a 125 de ani de existenţă, în 2014, Casa Regală a României i-a acordat Agenţiei distincţia „Nihil Sine Deo”. Totodată, a fost lansat primul e-book al Agenţiei, „AGERPERS 125. Evoluţie după Revoluţie”.
La 16 martie 2016, a fost lansată Arhiva Fotografică AGERPRES, în cadrul unui eveniment special, la Palatul Parlamentului, în prezenţa unor invitaţi de renume la nivel internaţional şi naţional. O expoziţie organizată în acest sens a cuprins imagini din arhiva fotografică a agenţiei, care cuprinde sute de mii de filme şi aproximativ 5.000 de plăci fotografice, din 1927 şi până în prezent. Fiind vorba de fotografii de presă, cele mai multe dintre ele reflectă viaţa politică, cultural-artistică, economică, socială şi sportivă a ţării, dar şi marile transformări şi evenimente care au avut loc de-a lungul timpului. Pe tot parcursul anului, imagini de arhivă au fost expuse în cadrul unor evenimente la Bucureşti, Iaşi, Gura Humorului şi Chişinău.
Expoziţia ‘Descoperă Arhiva Fotografică AGERPRES’, o istorie in imagini a vieţii socio-politice şi culturale româneşti, la Muzeul Naţional Cotroceni.
În noiembrie 2016, a fost prezentat, în premieră, la sediul ONU din New York, documentarul video „Tărâmul dintre ape”, urmat de un alt documentar „Descoperă România cu Peter Hurley”, prezentat la Cinema Muzeul Ţăranului din Bucureşti (12 şi 13 decembrie). Ambele documentare au fost proiectate şi anul următor în cadrul unor festivaluri organizate atât în ţară cât şi în străinătate. Tot în 2017, Agenţia a lansat o aplicaţie de realitate augmentată – AGERPRES AR – care prezintă povestea din spatele fotografiilor.
În 2018, anul Centenarului Marii Uniri, AGERPRES a realizat documentarul video „Marea Unire – România, la 100 de ani”, care a fost prezentat, apoi, de-a lungul anului în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate. De asemenea, i-a fost dedicată Centenarului şi expoziţia de fotografie „România: Evoluţie”, precum şi pagina de Instagram – 100 de România.
Tot în 2018, AGERPRES a primit Premiul pentru excelenţă în gestionarea drepturilor de autor şi pentru educarea cititorilor şi a clienţilor, la Gala Drepturilor de Autor şi a Drepturilor Conexe, la categoria Mass-Media (martie); Premiul Special pentru obiectivitate si profesionalism în reflectarea fenomenului economic, în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Topului Firmelor din Capitală (octombrie); Premiul pentru Promovarea Centenarului Marii Uniri în Ţară şi Străinătate la Gala Radar de Media 2018 (noiembrie 2018).
În martie 2019, AGERPRES a aniversat 130 de ani de activitate. În aceeaşi lună, AGERPRES s-a alăturat consorţiului de agenţii de presă ce produc EUROPEAN DATA NEWS HUB (EDNH), un site de referinţă pentru problemele majore europene. Site-ul este subvenţionat de către Comisia Europeană şi beneficiază de independenţă editorială totală, o cheie a credibilităţii sale ce este consacrată în Carta sa ce poate fi consultată gratis pe site. Site-ul era disponibil în cinci limbi – Engleză, Germană, Franceză, Italiană şi Spaniolă, iar datorită AGERPRES, oferă conţinut şi în limbile Maghiară şi Română.
La 25 iunie, Casa Regală a României a acordat instituţiei calitatea de Furnizor al Casei Regale a României, pentru fluxul de ştiri, servicii fotografice şi monitorizare presă.
Certificatul de Furnizor al Casei Regale acordat Agenţiei Nationale de Presă Agerpres, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Elisabeta.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a câştigat, în noiembrie 2019, cel de-al XV-lea Trofeu la secţiunea „Agenţii de presă” acordat de organizatorii Târgului Gaudeamus Radio România, de la instituirea acestor premii, în 1997.
În decembrie 2019, când s-au împlinit 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, AGERPRES a lansat proiectul editorial „Revoluţie 30″, o prezentare a evenimentelor ce s-au petrecut pe parcursul anului 1989 în ţările europene, începând cu Polonia şi continuând cu Ungaria, Germania de Est, Bulgaria, Cehoslovacia şi România. În acest context au fost organizate mai multe expoziţii, între care: „Revoluţia română. 30 de ani de libertate” (Ateneul Român); „Aşa ne-am cucerit libertatea” (pasajul de la Universitate); expoziţie de fotografii de la evenimentele din Decembrie ’89, autor Sorin Lupşa, fotoreporter AGERPRES în timpul Revoluţiei Române din decembrie 1989 (Palatul Şuţu); „Apertures of a Revolution. Fotografii din decembrie 1989″, organizată de Institutul Cultural Român din Londra (ICR) în parteneriat cu Ambasada României din Marea Britanie şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, la al cărei vernisaj a luat parte Alteţa Sa Regală prinţul Charles de Wales; „AGERPRES – Arhiva Fotografică dedicată comemorării a 30 de ani de la Revoluţia Română”, organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României (Palatul Regal).
La 23 ianuarie 2020, AGERPRES a primit Premiul Media pentru sprijinul în promovarea competiţiilor în cadrul Galei Atletismului Românesc 2019. Dintre evenimentele organizate în acest an, amintim: expoziţia dedicată aniversării a 160 de ani de la înfiinţarea Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”, care a cuprins şi fotografii din arhiva Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES (ianuarie 2020); expoziţia de fotografie – AGERPRES, consacrată marcării a 30 de ani de existenţă postdecembristă a Senatului, cu participarea preşedinţilor Senatului din perioada 1990-2020 (Foaierul Senatului, septembrie 2020).
În 2021, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost desemnată de CFA România, Agenţia de ştiri a anului 2020. Potrivit CFA România, AGERPRES este agenţia de ştiri care prezintă echidistant informaţiile, fiind sursa principală de propagare în mass-media a ştirilor economice şi din domeniul financiar.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a primit premiul ‘Agenţia de ştiri a anului 2020’, în cadrul evenimentului prilejuit de decernarea Premiilor pentru Mass Media, organizat de CFA Society România, la sediul BVB.
La 3 mai 2021, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (Universitatea din Bucureşti), Agenţia Naţională de Presă AGERPRES şi Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind au relansat oficial Proiectul ReStart – pentru un jurnalism de calitate, prin încheierea unui Acord de parteneriat. Expoziţia de patrimoniu sportiv istoric „Citius, Altius, Fortius! Secvenţe din istoria sportului românesc”, realizată de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, în parteneriat cu Asociaţia ESCU, Muzeul Sportului (Bucureşti) şi AGERPRES (iunie), expoziţia de fotografie „Curtea de Argeş – retrospectivă”, cu imagini din arhiva istorică AGERPRES (august, Sala Basarabilor de la Muzeul Municipal Curtea de Argeş), „Pasărea Măiastră, tradiţii şi doruri în imagini AGERPRES” – expoziţie cu fotografii de colecţie, la Galeriile „Cromatic” din Craiova (sept.-oct.), expoziţia fotografică despre Oradea cu imagini din arhiva AGERPRES, de Ziua oraşului (octombrie), expoziţie dedicată aniversării centenarului naşterii Regelui Mihai I al României (octombrie, Palatul Elisabeta), expoziţie cu fotografii din Arhiva AGERPRES cu prilejul inaugurării Sălii Marii Uniri din Palatul Comitatului din Arad, care a fost restaurată cu fonduri europene (noiembrie) s-au numărat printre expoziţiile organizate în acest an.
Vernisajul expoziţiei de imagini din arhiva fotografică a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, cu ocazia aniversării centenarului naşterii Regelui Mihai I al României, eveniment organizat în Grădina Palatului Elisabeta.
La 27 ianuarie 2022, Agenţiile de presă din România şi Bulgaria, AGERPRES şi BTA, au semnat un acord de cooperare, în contextul în care în această zi s-au împlinit 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi bună vecinătate dintre cele două ţări. Acordul a fost semnat de către directorii generali ai celor două instituţii media, Claudia Nicolae şi Kiril Valcev, şi presupune acces la informaţiile oferite pe fluxurile celor două agenţii, precum şi schimburi de experienţă între jurnaliştii AGERPRES şi BTA.
AGERPRES
