Ziua mondială a teatrului este marcată în fiecare an la 27 martie, în vederea conştientizării valorii teatrului în toate formele sale şi promovării activităţii comunităţilor de teatru în întreaga lume.

A fost instituită, în 1961, de Institutul Internaţional de Teatru (ITI) – cea mai importantă organizaţie non-guvernamentală din domeniul artistic, înfiinţată în 1948, la iniţiativa UNESCO – şi a devenit un eveniment anual din 1962, potrivit www.world-theatre-day.org.

Cu prilejul Zilei mondiale a teatrului sunt organizate diverse manifestări în cadrul cărora publicul are ocazia să întâlnească artiştii preferaţi. Una dintre cele mai importante dintre acestea este transmiterea mesajului tradiţional internaţional. În fiecare an, o personalitate recunoscută la nivel internaţional este invitată să comunice reflecţiile sale asupra celei mai vechi forme artistice – teatrul -, într-un mesaj, tradus în peste 50 de limbi. Primul mesaj de Ziua mondială a teatrului a fost scris în 1962, de poetul şi dramaturgul Jean Cocteau.

În anul 2020, în contextul pandemiei de Covid-19, a fost pentru prima dată când marcarea acestei zile a găsit teatrele închise, evenimentele fiind transmise online. În 2021, mesajul de Ziua mondială a teatrului a fost transmis de actriţa britanică de teatru şi film, Helen Mirren, iar evenimentele prilejuite de Ziua mondială a teatrului au fost transmise online ca şi anul precedent.

Mesajul de Ziua mondială a teatrului este transmis în acest an de regizorul american de operă şi teatru, Peter Sellars.

Istoria teatrului în ţara noastră începe în mai 1798 odată cu înfiinţarea primei trupe de teatru autorizate. Primul teatru public bucureştean a fost „Teatrul de la Cişmeaua Roşie”, înfiinţat în 1816, unde au avut loc o serie de reprezentaţii până la incendiul din 1825, când clădirea a fost mistuită de flăcări.

În 1852 a fost deschis Teatrul Mare din Bucureşti, condus de Costache Caragiale, prima reprezentaţie fiind cu piesa „Zoe sau Un amor românesc”, la 31 decembrie. Construcţia în stil baroc a teatrului începuse cu patru ani în urmă, în 1848, după planurile arhitectului vienez Heft, potrivit www.tnb.ro/ro/istoricul-tnb.

Teatrul Mare a devenit instituţie publică de cultură în 1864, printr-un decret semnat de prim-ministrul de atunci, Mihail Kogălniceanu, iar în 1875, directorul Alexandru Odobescu punea pe frontispiciu numele instituţiei – Teatrul Naţional. La sărbătorirea centenarului, în 1952, Teatrul Naţional a primit numele lui Ion Luca Caragiale, iar în noiembrie 2014, Teatrul Naţional „l. L. Caragiale” a fost reinaugurat după ample lucrări de consolidare şi reamenajare.

Cu o vechime de peste 160 de ani, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti rămâne o instituţie-reper pentru cultura românească şi cel mai vizitat dintre teatrele româneşti.

AGERPRES

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail