Orice evenimente mai importante din viața oamenilor generează anomalii, așa cum se întâmplă și în zilele noastre, când zvonacii și postacii au ieșit din tenebre la suprafață pentru a destabiliza viața obișnuită a semenilor.
Acest lucru s-a văzut și în timpul pandemiei, și acum când războiul se află la granițele țării, când conștiințele oamenilor sunt manipulate psihologic prin știri false sau zvonuri alarmante despre pericole iminente, precum s-a întâmplat în zilele trecute. Au fost de ajuns vocile a doi-trei zvonaci lansate în eter, că începe criza energetică, și românii, obișnuiți cu cozile încă din alte vremuri, mobilizându-se isteric, au și dat năvală la benzinării să-și facă plinurile la mașini, în canistre, pungi de plastic, butoaie sau chiar cisterne, de ziceai că vine sfârșitul lumii. Și nu s-a terminat bine această nebunie, că a început alta la fel de isterică, goana după ulei. Și din nou s-au înghesuit bieții români prin toate magazinele golind rafturile cu sticle de ulei de floarea soarelui. Dar ce să-i faci, aceasta-i starea psihică a omului care se teme să nu moară flămând. Și l-ai înțelege, dacă s-ar gândi și la alții, dar când se gândește numai la sine și apucă mai mult decât îi trebuie, lăsându-și semenii „cu ochii-n soare”, nu-l mai poți înțelege și-ți vine să-l condamni.
Constatăm împotrivirea calculatorului în a recunoaște termenii de mai sus, taxându-i ca „incorecți” ortografic, și pe bună dreptate, dar cititorii pot accepta acești termeni ca similarități peiorative. Numim astfel „zvonaci” (zvonist) pe cei care lansează zvonuri (sau știri false, mai modern spus „fake news”), și „postaci” pe cei care postează aceste știri, neverificate sau cu intenție de manipulare. Și în „vremuri tulburi” vom întâlni astfel de indivizi, care-și „practică meseria” din plăcere, din ignoranță (de exemplu, în cazul alarmelor cu bombă false) ori cu scopuri precise, fiind bine plătiți de servicii străine (în cazul știrilor false sau mincinoase, în scop politic sau militar).
Asemenea specimene sunt de două tipuri, unele „imitative” (gen „bârfă”: „Auzi, tu, ce-am aflat, de mâine se scumpește uleiul! Vai de mine, hai repede să mergem și noi la magazin!”) și altele „specializate”. În cea din urmă categorie intră și „speculanții”, care, nu doar că lansează zvonuri pentru a panica populația, dar au grijă să fie printre primii care să invadeze magazinele pentru a cumpăra cantități cât mai mari de produse mai ieftine, ca să le vândă apoi mai scump celor care duc lipsă, scoțând astfel profit pe seama altora. Aceștia sunt ca și pescarii care aruncă undița în baltă, unii pești mușcă momeala, alții nu. Și oamenii la fel, nu se lasă ademeniți toți, doar cei mai avizi și mai disperați precum bolnavii închipuiți.
Oameni buni, nu credeți tot ce citiți sau vedeți și nu ascultați tot ce auziți, căci între realitate și închipuire nu se poate pune semnul egalității, unele lucruri care apar ca adevărate, în realitate sunt false, iar alte lucruri care par false, de fapt sunt adevărate. Pentru a discerne, trebuie să fii mereu „cu capul pe umeri”, să nu te lași „dus de vânt” la orice adiere.
Din fericire, România are capacitatea de a produce și asigura atât necesarul de energie, cât și necesarul de produse alimentare pentru întreaga populație, dacă clasa conducătoare își propune cu adevărat acest scop și acționează în acest sens. Și chiar în situația unei crize alimentare globale poporul nostru ar putea face față, dacă populația cooperează cu decidenții politici și invers. Și acum e timpul să o facă, căci vremurile o cer! Panica nu duce la nimic bun, dar buna organizare, responsabilitatea și chibzuința, răbdarea și toleranța, spiritul de într-ajutorare (așa cum se manifestă acum față de suferințele și nevoile refugiaților) pot rezolva problemele pentru ca întreaga populație a țării să treacă cu bine peste necazuri.
Cel puțin temporar, atunci când apar astfel de situații alarmante și oamenii au tendința de a goli rafturile magazinelor, și patronii acestor unități comerciale ar trebui să limiteze cantitatea de produse alimentare de bază pe persoană, iar oamenii s-ar cuveni să fie mai înțelegători și mai răbdători, și de ce să n-o spunem, mai civilizați și mai puțin egoiști, fără înghesuială precum la „promoțiile pentru tigăi”.
Mihai Trifoi