De Ziua lui Mihai Eminescu – Pe urmele Poetului în bătrânul burg de sub Tâmpa

Astăzi, 15 ianuarie 2020 se împlinesc 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, eveniment care coincide cu Ziua Culturii Naționale.

Pe lângă numersoase manifestări omagiale din zona noastră despre care am scris în ziarul de ieri, menționăm spectacolul „Făt Frumos din Lacrimă” după basmul omonim al marelui poet, programat în această seară la Sala „Reduta” din Brașov.

Se cunoaște faptul că pe când era doar un adolescent Eminescu a  poposit de mai multe ori în burgul de sub Tâmpa, însoțind  succesiv în calitate de sufleor două trupe de teatru celebre în acei ani: Fanny Tardini și Mihail Pascaly.  Fascinat de lumea Thaliei,  rebelul Mihai a fugit de la școala din Cernăuți, abandonându-și studiile gimnaziale pentru a începe o aventură artistică neobișnuită, care îl va marca profund.

Compania teatrală Fanny Tardini

Din capul locului trebuie să afirmăm că trupa Fanny Tardini  a fost cea mai mare și mai bine organizată Companie teatrală din provincie (având sediul în Galați), în rândurile căreia se numărau pe lângă Fanny, celebra vedetă  a secolului al XIX-lea, alți colegi de scenă la fel de renumiți ai acelor timpuri,  precum  frații Ion și Alexandru Vlădicescu, Raluca Stavrescu, Maria și Ion Anestin.

Influența pe care a avut-o această entitate artistică  asupra poetului în devenire a fost prezentată  detaliat de  cunoscuta acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, strălucit exeget eminescian, care povestea  într-un studiu publicat în anul  1989 următoarele: „Venirea lui Mihai la Cernăuți în primăvara lui 1864, a coincis cu un adevărat eveniment pentru românii de acolo. La stăruința unor mari proprietari din Bucovina, trupa de teatru a Tardini-Vlădicescu acceptase invitația de a da un șir de reprezentații cu piese patriotice și cu cântece românești. Reprezentațiile au avut loc în sala „Hotelului de Moldavie”, cu începere de la 1/13 martie.

Timp de două luni și jumătate în orașul Cernăuți a domnit un entuziasm de nedescris, mai cu seamă printre tineri și intelectuali. Elevii liceului erau nelipsiți la reprezentații, printre ei și  Mihai Eminovici (Eminescu). Potrivirea aceasta între sosirea trupei și întoarcerea tânărului n-ar fi fost întâmplătoare, deoarece după spusele lui Teodor Burada, actorii trecuseră în prealabil și prin Botoșani, unde jucaseră de câteva ori și ar fi de crezut că existaseră încă mai înainte legături între adolescent și trupă.

Valul de entuziasm care se revărsase peste populația românească în așa măsura încât tot clerul, în frunte cu mitropolitul, asistase la câteva reprezentații în ciuda canoanelor, l-a prins și pe adolescentul  Mihai. Până în luna mai când stagiunea a luat sfârșit, el a trăit într-o frenezie lăuntrică fără seamăn. Reacția atât de vehementă n-a fost determinată numai de exaltarea sentimentului patriotic, ca la ceilalți, deși sigur acest factor a operat la elevul iubit a lui Aron Pumnul. Pentru el se deschisese acum o nouă lume, acea a artei dramatice încorporate în elementele scenei, a spectacolului, care atât de concrete în materialitatea lor, atrăgeau printr-o semnificație de altă natură mai adâncă.”

Mihai Eminescu – la Brașov

Mihai Eminescu a ajuns la Brașov în mai multe rânduri, fiind fascinat printre altele de arhitectura din vechiul Cartier Şchei. Entuziasmat de cele văzute, de casele originale și oameni mândri ai locului, mai ales de Juni,  a scris poezia ,,Învia-vor Voievozii“ dedicată Bisericii Sf. Nicolae, în incinta căreia se află Prima Școală Românescă, unde s-au ținut primele cursuri în graiul valah încă din  anul 1583.

,,…Dom regal cu mândre  turle, a lui Neagoe  tesaur/Pe Mihai ce admirat-ai în zenitul său de aur/ Şi slăvit-ai a lui Radu îndoită biruinţă/ În a doua înviere s-ar putea să n-ai credinţă?/Juni semeţi cu surle-n frunte şi cu zumzet de cimpoaie/ Scutură din letargie inimile ce se-ndoaie/ Împlini-se-va destinul, când sfărma-vor buzdugane/ De vătafi şi-armaşi izbite, a cetăţii porţi duşmane”(…)

Tânărul Eminescu a ajuns prima dată la Braşov pe  când avea  numai… 14 ani. „Între 1 iulie şi 21 septembrie 1864 a însoţit actorii  conduși de celebra Fanny Tardini, care au susținut în sala de festivităţi a vestitului Gimnaziu transilvan „Andrei Şaguna”  mai multe spectacole. Într-una din piese – „Răzvan şi Vidra” de B.P. Hasdeu – chiar  Eminescu  a interpretat  un rol episodic. Doi ani mai târziu, la vârsta de 18 ani Mihai Eminescu revine la Brașov, este prezent în Sala „Reduta”, de data aceasta în calitate de sufleor în trupa de teatru a celebrului Mihail Pascaly. Au  avut loc mai multe reprezentaţii, între care şi celebra piesă a lui Dimitrie Bolintineanu ,,Mihai Viteazul după bătălia de la Călugăreni”, dată în beneficiul elevilor şagunişti, piesă în care a jucat ca artist şi compozitorul George Ucenescu, autorul melodiei Imnului ,,Deşteaptă-te Române”,  relatează pr.prof dr. Vasile Olteanu.

„Reduta”, un reper cultural

Pentru cititorii care poate nu știu unele amănunte, să spunem că un om cu dare de mână, brașoveanul  Samuel Abraham,  avea să finanțeze construirea  în  anul 1794  a celei dintâi  săli de spectacole în orașul de sub Tâmpa. A fost botezată „Reduta”,  la fel cu o incintă faimoasă din Viena, fiind destinată spectacolelor de teatru şi muzică, dar și balurilor, atât de apreciate în epocă.

Aici, au concertat în anul 1848 Johann Strauss, iar în septembrie 1879 violonistul Johann Joachim, acompaniat la pian de Johannes Brahms (în cadrul turneului lor transilvănean). Vechea „Reduta” a fost reconstruită în anul 1894 din fondurile Băncii „Kronstadter Allgemeine Sparkasse”, cu destinaţia de Sală de concerte (”Konzerthaus”).

În prezent, Centrul Cultural „Reduta” se bucură de notorietate în întreaga țară, reprezentând o instituție de cultură foarte activă în Brașov și Țara Bârsei, ca și în județele limitrofe. Sub conducerea actorului Marius Cristian Cisar, prestigiosul for organizează numeroase evenimente artistice de calitate, profesioniste, adresate unui public de toate vârstele.

Spectacol interactiv pentru cei  mici  și cei mari

Mihai Eminescu a avut mereu un loc aparte în sufletul brașovenilor, motiv pentru care în acestă după-amiază cei care îi prețuiesc opera sunt invitați la Complexul Cultural „Reduta”, pentru  un spectacol și un regal de  poezie. După cum ne-a informat colaboratorul nostru vechi și drag, Mihai Costaș, atât  cei mai mici spectatori, cât și  cei mai mari  sunt invitați să  petreacă momente agreabile sărbătorind Ziua Culturii Naționale. Adică Ziua nașterii Poetului Național, alături de actorii Dan-Cristi Cogălniceanu, Marian Râlea și invitații acestora.

Așadar, la orele 17.00 va începe spectacolul interactiv pentru copii intitulat „Făt-Frumos din Lacrimă”, realizat după basmul omonim al lui Mihai Eminescu. Scenariul şi regia îi aparţin lui Marian Râlea – vestitul „Magician” de la televizor – aflat  în fruntea distribuţiei. În această creaţie dedicată copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani joacă, de asemenea, actorii clujeni Adriana Băilescu, Elena Ivanca, Angelica Nicoară, Lucia Wanda Toma, Cătălin Codreanu ş.a. Scenografia  este semnată de  redutabilul om de teatru, maestrul Mc. Ranin – o mai veche cunoștință  a subsemnatului.        

Începând cu orele 18.30, iubitorii versurilor sunt așteptați să participe la „Maratonul poeziei eminesciene” sub îndrumarea actorului Dan-Cristi Cogălniceanu, care de curând și-a luat Doctoratul în domeniul Manageriatului Cultural. Felicitări și…la mai mare!

***

…Trecerea lui Mihai Eminescu prin frumosul burg de sub Tâmpa nu a rămas neremarcată în timp, iar evocarea acelor momente speciale reprezintă un pios Omagiu oferit de Ziua sa…

Horia C. Deliu