„Această carte reprezintă un demers care și-a propus recuperarea memoriei colective locale!” – dr. Ioan Lăcătușu
Volumul „Viața publică din Sfântu Gheorghe – Covasna (1919-1989). Cronologie”- cea mai recentă apariție editorială semnată de dr. Ioan Lăcătușu, arhivist, personalitate marcantă a comunității covăsnene, a fost lansat, vineri, în municipiul reședință de județ. Lucrarea face parte din colecția „Centenarul Marii Uniri (1918-2018)”, apărută la Editura „Eurocarpatica”.
Evenimentul dedicat lansării s-a desfășurat la sediul societății AFACOV CONSULTING GROUP, din Sfântu Gheorghe. Alegerea locației nu a fost deloc întâmplătoare, întrucât în sediul societății conduse de Constantin Gheorghincă, a fost locuința primarului Isidor Rauca Răuceanu din perioada interbelică.
„Am ales acest loc în mod simbolic, pentru ceea ce a însemnat o personalitate publică deosebită în viața orașului și modul în care au reușit domnul Gheorghincă și soția sa să readucă în spațiul public acest edificiu deosebit de valoros.”- declara recent, pentru „Mesagerul de Covasna”, dr. Ioan Lăcătușu.
Lansarea a fost organizată de către Instituția Prefectului Județului Covasna, Editura „Eurocarpatica” și Centrul de Evaluare a Competențelor Profesionale AFACOV
Volum amplu, valoros
În aproape 700 de pagini ale volumului semnat de dr. Ioan Lăcătușu sunt prezentate aspecte ale vieții publice din Sfântu Gheorghe, din perioada 1 ianuarie 1919 – 31 august 1940, din perioada administrației horthyste și a consecințelor sale (8 septembrie 1940 – 6 martie 1945) și din perioada comunistă (6 martie 1945 – 31 decembrie 1989).
Volumul cuprinde și o serie de anexe valoroase, ce prezintă fonduri arhivistice ale unor creatori și deținători de documente din Sfântu Gheorghe aflate în păstrare la Arhivele Naționale Covasna, fragmente din volume, studii și articole referitoare la viața publică din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, din perioada 1919-1989, semnate de Ioan Lăcătușu, trimiteri la cărți și publicații referitoare la istoria orașului Sfântu Gheorghe sau tipărite în Sfântu Gheorghe (1919-1989) aflate în evidența Bibliotecii documentare a Arhivelor Naționale Covasna, aspecte privind populația orașului Sfântu Gheorghe, după etnia și confesiunea locuitorilor, la recensămintele din anii 1850-1992.
Cartea, apărută cu binecuvântarea Preasfințitului Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, este prefațată de dr. Vasile Lechințan și are postfața semnată de prof. Vasile Stancu.
„Trecutul unei comunităţi umane, cu valorile ei istorice, culturale, de atitudine, de civilizaţie în general, este deosebit de pasionant, mai ales când rezultatele cercetărilor aduc elemente remarcabile care să reconstituie viaţa comunitară, luând în considerare aspecte inedite şi interesante, chiar dacă unele par de o mai mică sau o mai mare importanţă, dar atestă existenţa unei societăţi cu o individualitate aparte, croită de parcursul ei istoric specific. Sigur că de la o cronologie aşteptăm ca autorul să stabilească cele mai relevante evenimente, cele mai specifice categorii ale existenţei comunităţii, o paletă largă de teme, de fapte şi de fenomene care s-au produs în timp, pentru că numai aşa putem evalua trecutul ei istoric. Autorul, dr. Ioan Lăcătuşu, în cronologia municipiului Sfântu Gheorghe, întinsă pe o perioadă de 70 de ani (1919-1989), bine delimitată pe perioade ale evoluţiei social-politice a urbei de pe Olt, din inima României, realizează o primă variantă a parcursului istoric al acestei comunităţi, deoarece sursele de informaţie pentru un astfel de demers sunt practic imense. Această cronologie reuşeşte, însă, performanţa de a da o diagnoză, o imagine veridică a istoriei acestei importante localităţi, reşedinţa judeţului Covasna.”- a arătat dr. Vasile Lechițan, în prefața volumului.
La rândul său, profesorul Vasile Stancu a transmis, printre altele, în postfața volumului, că: „Această istorie în date a orașului Sfântu Gheorghe devine astfel un instrument util de lucru destinat să servească deopotrivă specialiștilor cât și oricărui iubitor al adevărului istoric, la găsirea rapidă a celor mai semnificative fapte ale istoriei comunității românești, a întregii comunități a urbei sângheorghene, însoțite de succinte lămuriri asupra acestor evenimente”.
Prezent la lansarea volumului, profesorul Vasile Stancu, a vorbit atât despre volumul lansat, cât și despre autor, și a declarat, printre altele, și că:
„Despre Ionică Lăcătușu, în urmă cu câțiva ani spuneam că <<este un om pentru istoria națională>>. Nu a vrut sub nicio formă să îmi accepte această frază pe coperta cărții <<Profesioniștii noștri>>, numărul V. (…) Noua carte, lansată aici, confirmă o dată în plus ceea ce spuneam: este un om pentru istoria națională. Dacă astăzi nu este pentru istoria națională, este, cel puțin, pentru istoria urbei.”
Despre conținutul volumului și despre autorul său au mai vorbit: preotul Sebastian Pârvu, profesorii Florentina Teacă și Maria Stoica, ec. Herman Rosner, publiciștii Maria Crețu- Graur și Dan Tănasă.
Încununarea a peste două decenii de cercetări
Lucrarea este rezultatul a peste două decenii de muncă și de cercetări laborioase întreprinse de dr. Ioan Lăcătușu.
„Momentul inițial (al debutului pregătirilor pentru acest volum – n.r.) se pierde în timp… .În anul 1990, când am intrat pe poarta Arhivelor Naționale Covasna, am rămas surprins de puținătatea surselor documentare referitoare la comunitatea românească din zonă. Mai târziu, după ce am reușit să cunosc fondurile, colecțiile, prioritățile, să înțeleg care a fost evoluția instituției în decursul timpului, am descifrat multe dintre aceste aspecte și, de atunci, atât cât am lucrat în Arhivele Naționale, și apoi, cât am avut șansa pentru care nu o să-I pot mulțumi suficient Lui Dumnezeu, să pun bazele Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit <<Nicolae Colan>>, mi-am propus ca această realitate să fie înmulțită prin atragerea documentelor de la deținătorii și creatorii lor, apoi, prin prelucrarea lor arhivistică și prin valorificarea lor. Valorificarea a început încă din anul 1990, în rubrici specializate, întâi în <<Cuvântul nou>> (…) și, în ultimii ani, în <<Mesagerul de Covasna>>, în cunoscuta rubrică Din arhive adunate. S-a adunat o cantitate mare de informații și la o primă vedere, aceste informații erau, oarecum, mozaicate, erau foarte diverse și a fost nevoie de un efort de sistematizare, iar criteriul ales a fost criteriul cronologic. În contextul în care sursele documentare îmi lipseau din arhive, am completate cu volume edite despre zonă, cu identificarea unor alte lucrări, inclusiv prin traduceri, cât a fost posibil, din presa maghiară. Așa s-a creionat în timp volumul.” – a declarat dr. Ioan Lăcătușu.
„Vorbele și faptele noastre de astăzi, într-o formă sau alta, rămân consemnate, și, cu timpul, devin istorie!”
Cartea „Viața publică din Sfântu Gheorghe – Covasna (1919-1989). Cronologie” reprezintă un demers care și-a propus recuperarea memoriei colective locale, a precizat autorul.
„Volumul, de aproape 700 de pagini, trebuie lecturat cu creionul în mână. El cuprinde mii de informații despre oameni, fapte și evenimente, despre transformările dramatice intervenite atunci când au avut loc schimbări referitoare la apartenența statală sau de regim politic, cu toate consecințele ce decurg din asemenea schimbări. Cronologic, volumul se referă la 70 din cei 100 de ani de la Marea Unire, cu etapele care se disting: două perioade favorabile comunității românești, respectiv 1919-1940 și 1968-1989 și două favorabile comunității maghiare: 1940-1944, după Dictatul de la Viena, și perioada regiunilor de tristă amintire, a regiunilor Autonomă Maghiară și Stalin – 1945-1968. Pentru români și evrei, cea mai dramatică perioadă a fost cea de după Dictatul de la Viena; pentru români, în toamna anului 1940, când practic românii au dispărut din zonă, iar pentru evrei, din primăvara anului 1944, când întreaga comunitate a dispărut și nu s-a mai putut reface. Cartea reprezintă un act de dreptate față de o mulțime de oameni intrați într-o nedreaptă uitare, de la oameni simpli, la oameni care au avut însemnate rosturi publice. Aici am menționat primari, prefecți, scriitori, oameni de cultură, deputați, o serie întreagă de instituții culturale principale, publicațiile, instituțiile de bază ale statului român – Armata, Jandarmeria, Poliția, Pompierii – viața economică din județ, rețeaua școlară, mediul asociativ, manifestările culturale, monumentele de for public, rețeaua comercială, transportul în comun și așa mai departe. Am spus, foarte importante au fost relațiile cu Brașovul și efectele lor, sprijinul acordat de centru, respectiv de Capitală. Am încercat să integrez istoria locală în istoria națională și în acest context, am pus în evidență relațiile multiple cu instituțiile principale și marile personalități ale țării, care au fost în această perioadă (la care se referă volumul – n.r) în zona noastră. Bineînțeles că o lectură atentă și fără prejudecăți, permite evidențierea perioadelor în care orașul s-a dezvoltat și a perioadelor mai grele prin care a trecut. Au fost inclusiv propuneri de schimbare a numelui orașului, în <<Vasile Luca>> și <<Gheorghe Doja>>, o adevărată odisee o reprezintă – schimbarea denumirilor străzilor, în funcție de regimul politic și de apartenența statală, o serie întreagă de alte probleme care au vizat proiecte mari rămase nefinalizate: proiectul clădirii Primăriei, al Legiunii de jandarmi, al aeroportului din Sfântu Gheorghe, adevăruri despre ceea ce înseamnă dezvoltarea urbanistică, rezolvarea marilor probleme care condiționează traiul cotidian al locuitorilor: alimentarea cu apă, racordarea la rețeaua națională de gaz metan, de telefonie, de energie electrică; activitatea elitei intelectuale și culturale din zonă! Bineînțeles că au rămas multe aspecte, fapte, personalități neconsemnate. De fapt, așa cum am subliniat și în Cuvântul lămuritor, lucrarea nu și-a propus să fie exhaustivă, dar nu am făcut omisiuni cu intenție; toate au fost din lipsa surselor documentare și cel mai important aspect îl reprezintă faptul că lucrarea poate să stea la baza elaborării altor lucrări, în condițiile în care sunt consemnate cotele documentelor respective. Ca o concluzie, vorbele și faptele noastre de astăzi, într-o formă sau alta, rămân consemnate, și, cu timpul, devin istorie. Dacă suntem personalități publice, responsabilitatea este și mai mare. ”- a declarat dr. Ioan Lăcătușu.
Acesta a adus mulțumiri „foștilor colegi de la Arhivele Naționale Covasna, inclusiv celor trecuți în eternitate, pentru tot ceea ce au făcut și fac pentru păstrarea tezaurului arhivistic covăsnean, Presfințitului părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, pentru redactarea Cuvântului de binecuvântare, generoșilor parteneri din cadrul Societății de arhivare <<Ștefadina>> din București, pentru sprijinul acordat prelucrării arhivistice a documentelor aflate în păstrare la Centrul Ecleziastic de Documentare <<Mitropolit Nicolae Colan>>, istoricului Vasile Lechințan și profesorului Vasile Stancu, care au lecturat volumul cu acribia specifică cercetătorilor avizați, formulând și sugestii pentru structurarea și definitivarea textului.” Mulțumiri au fost transmise de către dr. Ioan Lăcătușu și lui Erich-Mihail Broanăr și Florentinei Teacă, „statornici prieteni care au asigurat tehnoredactarea, respectiv corectarea lucrării, și tuturor celor care au contribuit la editarea acesteia. ”
„Nu în ultimul rând, doresc să aduc mulțumirile cuvenite tuturor celor care au contribuit la apariția acestui volum, colegilor de la Arhivele Naționale, colaboratorilor de la Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan și din societatea civilă românească, publiciștilor din mass- media – cu cele două sublinieri: <<Cuvântul nou>> și <<Mesagerul de Covasna>> – și bineînțeles, familiei mele dragi, căreia niciodată nu voi putea mulțumi îndeajuns…. nu îi voi putea mulțumi îndeajuns soției, Felicia, fiicei – Ioana și familiei sale, pentru faptul că mi-au permis ca atâta timp să lipsesc de acasă, dând prioritate cercetării și mai ales, că au avut înțelegerea necesității unei asemenea munci și că au creat confortul necesar unui autor pentru a-și canaliza energia și motivația creatoare pentru redactarea unei asemenea lucrări!”- a declarat dr. Ioan Lăcătușu.
Prezent la lansarea volumului, prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, i-a oferit autorului o plachetă, „în semn de recunoștință și apreciere” a eforturilor și a muncii depuse de acesta.
„Este o onoare pentru mine, pentru instituția noastră, să fie cap de listă la acest eveniment și de asemenea, să îl putem integra în acțiunile sub egida Centenarului Marii Uniri. Aș putea spune că nici nu putea fi lansat acest volum altfel decât acum și aici (….). Acest volum, cred eu că este unul de care aveam nevoie, este un Codex, aș putea spune, al vieții publice din ultima sută de ani (….)!”- a declarat prefectul Sebastian Cucu.
Ana Ciorici Costache
