Asociația GRIT și Centrul European de Studii Covasna-Harghita organizează vineri, 21 octombrie, lansarea volumului „Aspecte din viața cotidiană a românilor din Voineștii Covasnei”, autor prof.drd. Florentina Teacă.
La evenimentul care va avea loc la Casa Orășenească de Cultură din localitate, începând cu ora 16.00, vor fi prezenți și voineștenii cu care autoarea a stat de vorbă și care, iată, au devenit personaje ale cărții, cu care cei prezenți se vor întâlni.
Prefața volumului apărut în acest an, la Editura Eurocarpatica, este scrisă de dr. Ioan Lăcătușu.
„Dacă omul sfințește locul, atunci, cu certitudine și cercetătorul care studiază istoria și cultura localității natale, pe lângă travaliul științific depus, consideră truda jertfelnică săvârșită ca pe o datorie de conștiință, față de înaintașii și urmașii săi, iar rezultatele finale sunt pe măsura așteptărilor. Într-o asemenea postură benefică se află distinsa cercetătoare Florentina Teacă din Voineștii Covasnei.
Începutul unei laborioase munci de cercetare, l-a constituit redactarea lucrării de licență cu tema Sântilia de la Covasna, la absolvirea Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A urmat activitatea culturală desfășurată în cadrul Asociației Cultural-Creștine „Justinian Teculescu”, asociației de tineret GRIT și în cadrul Școlii Gimnaziale „Avram Iancu” din Covasna și debutul colaborării cu presa locală, în mod deosebit cu cotidianul Mesagerul de Covasna.
Munca de cercetare a istoriei și culturii localității natale a căpătat profunzime și consistență, începând cu anii când a activat în calitate de colaborator al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și de cercetător asociat al Centrului European de Studii Covasna-Harghita. După propria mărturisire, această perioadă „i-a schimbat cursul vieții”. Cu dăruire, pasiune și competență, tânăra și talentata Florentina Teacă a participat la inițierea și implementarea principalelor proiecte cultural-științifice ale celor două instituții menționate, a publicat numeroase lucrări, studii și articole, în volume colective, reviste de specialitate și în presa locală, devenind o prezență activă și apreciată în spațiul public local, regional și național. În această perioadă a participat la prelucrarea fondurilor și colecțiilor păstrate în Arhiva Centrului Nicolae Colan și a cărților din Biblioteca Centrului. O experiență valoroasă a constituit-o activitatea desfășurată în cadrul editurilor Eurocarpatica și „Grai Românesc” și ca membru în Colegiul de redacție al publicațiilor Acta Carpatica, Almanahul Grai Românesc și Buletinul Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”. Rezultatele acestei activități, desfășurate împreună cu ceilalți colegi de la Centru, nu s-au lăsat așteptate. Începând cu anul 2014, au apărut primele lucrări purtând semnătura Florentinei Teacă. În același timp, la edituri din Sfântu Gheorghe, București, Onești, Alba Iulia, Blaj, Cluj-Napoca, Sibiu au apărut volume referitoare la istoria orașului Covasna, în mod deosebit a personalităților născute pe meleaguri covăsnene, din rândul cărora menționăm: Teculeștii din neam în neam, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2008, de Ioan Lăcătușu, Luminița Cornea și Constantin Catrina; Personalități ale orașului Covasna, Vol. I, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2009, de Ioan Lăcătușu, Luminița Cornea și Ioan Luca; Personalități românești din Covasna și Harghita, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2019, de Ioan Lăcătușu, Florentina Teacă și Erich Mihail Broanăr; Valori culturale românești din județele Covasna și Harghita, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2019, de Ioan Lăcătușu, Florentina Teacă, Sebastian Pârvu și Erich Mihail Broanăr; Episcopul Justinian Teculescu, apărător al spiritualității românești. Istorie și actualitate, volum îngrijit de Florentina Teacă, Prefață de Ioan Lăcătușu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2016; Profesioniștii noștri 17. Ion Ciurea-Weidner. Profesor universitar, jurnalist și poet la 75 de ani, ediție îngrijită de Catinca Agache și Ioan Lăcătușu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2015; Genealogia familiei Colan, coordonator Ioan Lăcătușu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2012.
Pe această trainică „fundație” a urmat, firesc, înscrierea la Școala doctorală din cadrul Universității Valahia din Târgoviște și activitatea în cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, în calitate de muzeograf, cu atribuțiuni în cercetarea patrimoniului etnografic.
Ca fiică a localității Covasna, Florentina Teacă, atunci când a început munca de cercetare a istoriei localității natale, și-a elaborat un plan de cercetare, pe termen mediu și de perspectivă. Mai întâi, a identificat și introdus în circuitul public izvoare documentare edite, printre care lucrările semnate de dr. Vasile Stroescu, H. Stahl, articolele din presa vremii și bogata bibliografie referitoare la păstoritul transhumant. Apoi, a cercetat izvoare documentare inedite, respectiv documentele aflate în păstrare la Arhivele Naționale, Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, arhivele locale, referitoare la istoria localității Covasna (instituții, personalități, cultură populară, ocupații etc.) În Arhiva Centrului „Nicolae Colan” a putut consulta studiile monografice dedicate localității Covasna, redactate de învățătorul Nicolae Vleja, preotul Eremia Ticușan, precum și studiile și articolele semnate de profesorii Dumitru Furtună, Aurel Hulpoi, medicul Nicolae Teculescu, preotul-publicist Gheorghe Papuc, prof. Corina Szigeti, prof. univ. dr. Nicolae Ciangă ș.a.
O contribuție valoroasă a activității de cercetare a neobositei Florentina Teacă o reprezintă colecționarea fotografiilor din Voineștii Covasnei și apoi din alte localități ale județului Covasna și publicarea lor în albume, lucrări cu o valoare etnografică deosebită.
În activitatea de investigare a realității vieții cotidiene a românilor voineșteni, Florentina Teacă îmbină armonios cercetarea documentară, împreună cu observația participativă, analiza de conținut a presei locale, recuperarea unor informații referitoare la Covasna din cele mai diverse surse: presa veche, capitole din unele volume cu tematică diversă, rețele de socializare etc. O metodă de cercetare a vieții cotidiene a românilor voineșteni, folosită cu succes de Florentina Teacă, este interviul cu întrebări deschise, respectiv dialogul cu interlocutori din întreg spectrul socio-profesional, de vârstă și sex, prioritate având, cum este și firesc, consătenii care s-au ocupat și se ocupă cu oieritul.
Volumul Aspecte din viața cotidiană a românilor din Voineștii Covasnei este structurat pe patru capitole, intitulate: Amintiri din secolul trecut. De vorbă prin Voineștii Covasnei (șapte interviuri); Artiști covăsneni (13 articole dedicate unor artiști și formații artistice); Voineșteni și pasiuni (trei portrete); Recuperări, care cuprinde cinci texte preluate din presa vremii. Volumul continuă astfel problematica abordată în celelalte lucrări ale autoarei, cu aceeași tematică.
Referindu-se la concluziile desprinse în urma dialogurilor purtate cu numeroși concetățeni ai săi, autoarea afirmă: „Pe parcursul cercetării, am observat, și nu doar acum, că oamenii ți se destăinuie mai ușor după ce s-au lămurit că faci parte din comunitate, că ești de-a lor”. În acest sens, edificator este următorul exemplu. La începutul dialogului, unul dintre interlocutori, un bărbat în vârstă de 99 de ani, o „chestionează” pe cercetătoare, astfel: „Sunteți de-aici? De-a cui sunteți? Câți ani aveți? Sunteți măritată?”. După ce s-a convins că este de-a lor, dialogurile s-au purtat firesc. Între multitudinea întrebărilor adresate respondenților, se regăsesc cele care au ca scop obținerea informațiilor necesare temei cercetate.
Răspunsurile respondenților sunt adevărate povești de viață, cu lumini și umbre, cu asprimile vieții de cioban, dar și cu frumusețea tradițiilor, a sărbătorilor și împlinirile vieții de familie. De regulă, întrebările încep cu amintirile din copilărie și se termină cu perioada senectuții. Pentru exemplificare, am reținut câteva exemple: La școală ați învățat în limba maghiară sau în limba română? (pentru perioada de după Dictatul de la Viena); Erați mulți copii în clasă?; Ce înseamnă o viață la oi?; Vă plăcea la oi?; Care era îmbrăcămintea ciobanilor atunci?; Pe ce munți ați mai fost, cu oile?; Dar mai departe, la iernat, în transhumanță?; Cunoașteți leacuri din plante, „băbești”, folosite de ciobani?; Ce ne povestiți despre nedeia mocănească (Sântilia) a voineștenilor?; Mulți voineșteni, în vechime, la Sântilie s-au hotărât să se ia (să se căsătorească). Ce ne ziceți despre asta?; V-ați însurat că vă plăcea fata, nu că v-au zis părinții? Îi dădeați fetei păpușa de caș și ea vă dădea fir de busuioc? Câte oi avea moș Sandulea? (răspunsul: multe); Ce vă amintiți de primul monument ridicat în Voinești pentru Eroii Neamului, căzuți în Primul Război Mondial? Cât timp făceați pe drum, cu oile? (în transhumanță); Vă rog să ne povestiți despre întâlnirile cu animalele sălbatice, că sunt sigură că au fost. Veneau lupii, urșii?; A fost vreun moment în care v-ați gândit să renunțați la meseria asta?; Care a fost cel mai depărtat loc de casă în care ați ajuns? (cu transhumanța); Părinții, bunicii, au fost tot ciobani?; Cum se adunau și cum împărțeau brânza?; Primăvara când urcau la munte, cam la ce dată?; Povestiți-ne, vă rog, despre întâlnirile cu ursul!; Câte mulsori erau pe zi?; Când tundeați oile? Cu lâna ce făceați?; Câți câini țineați la stână?; Câinii dumneavoastră ce rasă erau?; Ați mai prins vremea în care se purtau opinci?; Le ziceați părinților vreodată „nu vreau să fac asta!”?
La o primă lectură, așa cum apreciază și autoarea, toate acestea sunt povești, povești adevărate despre vieți trăite românește, tradiții, obiceiuri, despre muncă, familie, respectiv despre viața cotidiană. Familiile oierilor voineșteni erau familii de oameni gospodari, cu mulți copii care au fost crescuți în frică de Dumnezeu, în virtutea valorilor moștenite din străbuni. Deși băieții erau de mici la stână, majoritatea umblau și la școală, programa școlară fiind adaptată condițiilor specifice locului. Chiar dacă nu aveau multă școală, oierii voineșteni erau cunoscuți pentru virtuțile lor, ale unor oameni care aveau școala vieții. Din răspunsul unui respondent aflăm că ciobanii, oameni credincioși, cu frica lui Dumnezeu, „pe orice munte pe unde-am umblat, am făcut cruci. Din lemn. Făceam cruci din lemn, da’ toate-au putrezit. Da’ acum am făcut una, de vreo câțiva ani de zile ș-am dus-o în vârful Lăcăuțiului, din șine de tren, ca să reziste mult”. Din răspunsurile femeilor care au participat la dialogurile cu autoarea volumului de față, aflăm despre vrednicia soțiilor ciobanilor, care duceau tot greul muncilor agricole și gospodărești. „De primăvara până dădea zăpada, erai în câmp. Coceai pâine în toată săptămâna, de două ori, aia se știa, că nu era pâine la magazine, coceai! Și mama țesea, a țesut tot timpul”.
Informațiile obținute în urma convorbirilor cu subiecții cuprinși în cercetare, completează, în mod fericit, pe cele cuprinse în documentele edite și inedite cercetate. Chiar dacă ele au o mare încărcătură subiectivă, prin ineditul lor și prin analiza opiniilor tuturor respondenților cuprinși în eșantionul cercetat, se pot trage concluzii pertinente referitoare la realitatea investigată.
Potrivit autoarei, capitolul Artiști covăsneni își propune „să vă facă cunoștință cu urmașii voineștenilor, care duc mai departe obiceiurile strămoșești și faima Voineștilor, care fac Covasna mai frumoasă!” Pentru prezentarea acestora Florentina Teacă folosește în principal, monologul, respectiv fiecare artist își prezintă preocupările lui artistice, rezultatele obținute, ecourile mass-media, proiectele de viitor etc. Paginile prezentului volum conțin informații despre interpreții de muzică populară Alina Oană, Ana Maria Sandulea, Daria Ștefania Muntean, Sânziana Ruxandra Mircea, Paul Chelemen, Tudor Mircea, Ansamblul folcloric Junii Covăsneni, Corul bărbătesc Voineștenii, Ansamblul folcloric Românașul, Ioana Sandulea „pentru care pictura este o poezie fără cuvinte”, Alexandrina Elena Cășunean-Vlad „pictoriță și graficiană talentată”, sculptorii Nicolae Mihail Bohățel și Gheorghe Smădu.
În capitolul Voineșteni și pasiuni sunt prezentate câteva portrete ale unor tineri voineșteni: Ciprian Codruț Furtună „vicecampion național la Enduro, care – precizează autoarea – este un sport extrem care se bazează foarte mult pe tehnică, forță, rezistență și… motocicletă”, Alex și Emilia Leu, creatorii unor produse cosmetice naturale, lipsite de orice chimicale și Dan Radu Viorel Leu și pasiunea sa pentru sculptură.
Referitor la textele cuprinse în capitolul Recuperări, Florentina Teacă face următoarele precizări: „Parte a cercetărilor referitoare la trecutul mocanilor din Voineștii Covasnei, am încercat să aduc la lumină, de-a lungul timpului, texte apărute în presă sau aflate în arhiva unor familii, adevărate povești de viață, mai fericite sau mai triste”. Din textele „recuperate”, în volumul de față sunt redate câteva „povești” ciobănești, sub titlurile: De vorbă cu Gheorghe Furtună, cel mai vârstnic om – 93 de ani – din Voinești (în 1990); Povestea lui Ion Guiu din Voineștii Covasnei; La stână la Mișu Manea; Comandău, 22 iulie 1957. Povestea lui Ion Popica; Pasul ursului. Și povestea lui Constantin Furtună, născut în 1900, publicate în cotidianul Mesagerul de Covasna sub genericul Recuperări, acest demers publicistic propunându-și „readucerea în fața cititorilor Mesagerului de Covasna a unor articole din presa locală covăsneană de acum câteva decenii sau a unor fragmente din diverse volume, referitoare la oameni și locuri din județul Covasna”.
Prin structura, conținutul și mesajul său, volumul Aspecte din viața cotidiană a românilor din Voineștii Covasnei continuă prezentarea investigațiilor realizate în Voineștii Covasnei de neobosita și îndrăgita cercetătoare Florentina Teacă, fiică a localității care, prin consecvență și competență, a devenit vocea cea mai autorizată privind cunoașterea trecutului localității, iar prin implicarea activă în viața cultural-științifică și civică a Cetății, nu numai cercetează, ci și face istorie, onorând, astfel, memoria iluștrilor săi înaintași.
Urându-i succes în finalizarea cu rezultate foarte bune a studiilor doctorale, în perspectiva cercetărilor viitoare, considerăm că în dialogurile care vor fi realizate cu subiecții chestionați, pot fi incluse și întrebări referitoare la: povești despre Cetatea dacică, transportul cu Planul Înclinat și Mocănița, viața bisericească, relațiile cu ortodocșii care aparțin Bisericii pe stil vechi, opiniile despre calitatea învățământului din localitate, dotarea cu echipamente IT, folosirea rețelelor de socializare etc., relațiile cu autoritățile publice locale în timpul Regiunii Maghiare, aspecte ale conviețuirii cu concetățenii maghiari, informații despre românii care au fost întemnițați în timpul regimului comunist, influența dezvoltării turismului balnear și a societăților precum „Ardealul”, opinii despre sprijinul primit din partea APIA etc. Deosebit de benefică ar fi lărgirea sferei ocupaționale a subiecților investigați, prin cuprinderea în eșantionul de cercetare a urmașilor unor distinși intelectuali covăsneni, a preoților, profesorilor, medicilor, întreprinzătorilor, managerilor și a altor fruntași ai românilor voineșteni.
Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! Felicitări, distinsă prietenă! Așteptăm cu interes viitoarele cărți și, nu în ultimul rând, monografia vrednicei comunități românești din Covasna”, a scris dr. Ioan Lăcătușu.
Felicitări Florentieni Teacă pentru acesată nouă izbândă editorială!
Maria Crețu-Graur
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail