Preşedintele Klaus Iohannis a făcut marţi, la finalul vizitei în municipiul Sfântu Gheorghe, un apel la colaborare între comunităţile română şi maghiară.
„Un mesaj pentru români şi maghiari, pentru maghiari şi români: haideţi să lucrăm împreună, este singura soluţie pentru noi toţi”, a declarat Iohannis, după o întâlnire cu reprezentanţii clusterelor, asociaţiilor profesionale şi incubatoarelor de afaceri din judeţul Covasna.

Foto: Mesagerul de Covasna

În prima parte a zilei, Klaus Iohannis a vizitat şi judeţul Harghita, unde a avut o întâlnire cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale din Harghita şi Covasna şi a vizitat Catedrala Episcopală Ortodoxă „Sfântul Nicolae” din Miercurea Ciuc şi Complexul monahal Şumuleu-Ciuc, Căminul „Sfântul Ştefan” din Miercurea Ciuc şi o fabrică de apă minerală din Sâncrăieni.

Preşedintele a fost întâmpinat la Miercurea Ciuc cu mesaje autonomiste şi imnul secuiesc. Şeful statului a fost aşteptat în faţa sediului Consiliului Judeţean Harghita din Miercurea Ciuc de un grup de aproximativ 30 de persoane, care purtau steaguri secuieşti şi pancarte în limbile maghiară, română şi germană prin care îşi exprimau o serie de doleanţe, cum ar fi autonomia teritorială pe criterii etnice, după modelul Tirolului de Sud.

La începutul dezbaterii de la Consiliul Judeţean Harghita a fost intonat şi imnul ţinutului secuiesc, imediat după imnul de stat al României, moment despre care preşedintele Iohannis le-a spus că l-a luat prin surprindere. „Sunt convins că această discuţie a reuşit să dea un pic de speranţă că lucrurile sunt auzite, văzute şi se poate merge spre o rezolvare. (…) Nu am ştiut (că se va cânta imnul secuiesc – n.r.) (…) I-am ascultat ce mi-au cântat şi am mers mai departe. (…) Am ascultat imnul secuiesc în semn de respect. (…) Cred că este foarte important şi ce vine din sufletul oamenilor, nu numai ce vine din protocol”, a spus Iohannis.

Preşedintele României a primit şi drept cadou din primarului municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert, un steag al ţinutului secuiesc. Şeful statului a evitat să atingă steagul primit în dar de la primarul harghitean, în schimb a lăsat şi el cadou celor prezenţi la dezbatere un tricolor al României

Raduly a explicat că prin acest drapel aleşii locali din ţinutul secuiesc doresc să pecetluiască parteneriatul dintre ei şi presedintele României. „Este un cadou care este asortat la cravata dumneavoastră. (…) Este un steag pe care am trecut două date – dată la care aţi fost ales preşedinte al României şi data de azi. Şi am trecut deopotrivă procentele pe care le-aţi obtinut în judeţul Harghita şi Covasna”, a spus Raduly.

La rândul său, preşedintele a lăsat şi el drept cadou tricolorul României.

„Dacă este să avem un parteneriat strategic, eu ca preşedinte al României, să vă las cadou în amintire tricolorul nostru al tuturor. Şi ca să nu gresim pe undeva cu steagurile, aţi menţionat parteneriatul strategic între noi, dintr-o oarecare eroare aţi folosit steagul statului maghiar. Şi cu acela avem un parteneriat strategic. România cu Ungaria are un parteneriat strategic. Dar el nu se bazează pe relaţii etnice sau interetnice, ci se bazează pe relaţiile între două state vecine şi care trăiesc în buna înţelegere”, a spus la rândul său Klaus Iohannis.

Preşedintele României a spus în continuare că este dispus să discute şi despre istorie, dar cel mai potrivit i se pare ca aceasta să fie analizată într-un cadru academic.

„Este posibil să discutam si despre istorie. Au încercat oameni foarte educaţi să scrie ceva despre istoria Transilvaniei. Şi au descoperit ei că depinde totuşi de etnia scriitorului cum se scrie această istorie a Transilvaniei. Şi recent am avut ocazia să găsesc un volum, o istorie a Transilvaniei în trei volume, produsă la Universitatea din Cluj, unde încearcă autorii să ţină cont de toate aceste aspecte. (…) Recursul la istorie este un pic riscant dacă este folosit de politicieni pentru motive politice sau, Doamne fereşte, politicianiste”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a mai afirmat că deşi el personal a fost preocupat de istoria României pe care o cunoaşte din mai multe puncte de vedere, preferă să îşi concentreze atenţia pe viitor şi mai puţin pe trecut. „Vă provoc să luam reflectorul de pe istorie şi să îl ducem spre viitor. E adevărat, cine nu îşi cunoaste istoria nu are viitor, dar noi o cunoaştem aşa că haideţi să vorbim despre viitorul nostru comun”, a mai spus preşedintele Iohannis.

În cadrul declaraţiilor de presă de după dezbatere, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că, din perspectiva folosirii limbii maghiare de către comunităţile din ţara noastră, România este un exemplu pozitiv la nivel european.

„Aceste chestiuni trebuie rezolvate prin lege în Parlament, nu sunt eu chemat să am o părere foarte fermă despre aceste chestiuni, dar cred că putem să discutăm lucrurile într-o perspectivă care se regăseşte foarte bine în Constituţia României şi asta am subliniat. Putem să discutăm despre trecut, despre viitor, dar România noastră are o Constituţie şi cu asta funcţionăm. Limba maternă se poate folosi în şcoli, în media, oriunde trăieşte un număr mai mare de minoritari au dreptul să folosească în administraţie limba lor maternă. Cred că este totuşi un exemplu şi, cel puţin la nivel european, este considerat un exemplu foarte pozitiv faptul că acest lucru este posibil. Să vorbim despre folosirea limbii materne, putem să o facem ca să dăm România ca şi exemplu pozitiv”, a afirmat Iohannis.

În ceea ce priveşte folosirea unui steag al ţinutului secuiesc, şeful statului a apreciat că există multe zone din ţară care folosesc asemenea elemente simbolice pentru promovarea turistică şi că o discuţie pe această temă ar trebui să pornească de la acest aspect.

„Dacă vorbim despre steaguri, sigur, steagurile sunt simboluri puternice. Cred că este rezonabil să ne uităm şi în jur. Există multe zone care doresc să se promoveze, de regulă turistic sau cultural, folosind simboluri de undeva din istorie şi cred că de aici trebuie să pornească o discuţie. Faptul că steagul despre care vorbiţi (n. red. – al ţinutului secuiesc) a dus la foarte multe discuţii politice, după părerea mea, se leagă de faptul că, dacă steagul Bucovinei se foloseşte pur pentru scopuri de promovare turistică, acest steag întotdeauna a venit şi cu oarece revendicări politice şi acest lucru este probabil complicat şi o rezolvare cu siguranţă se găseşte dacă se doreşte să se meargă spre detensionare şi sper să se dorească acest lucru”, a spus preşedintele.

Şeful statului a afirmat, totodată, că „o autonomie pe criterii etnice nu se poate şi nu este de dorit”, precizând că această părere nu îi aparţine doar lui, ci este „o concluzie larg răspândită în Europa, cu foarte multe exemple şi într-un sens şi în celălalt”.

„Dacă vorbim despre o autonomie regională, ea poate fi discutată ipotetic sau teoretic, fiindcă România nu are regiuni administrative şi aici autonomia regională s-ar încadra dacă s-ar forma regiuni în ceea ce se numeşte autonomia locală care este destul de bine definită în România. Ea poate fi îmbunătăţită prin procedeul pe care l-am discutat de multe ori, prin descentralizare (…) Dacă este bine sau nu să se formeze regiuni în România este o discuţie care este în curs şi aici am o părere foarte clară – o regiune nu trebuie în niciun fel să reprezinte o etnie. Ea trebuie să reprezinte o entitate economică. Şi dacă regiunile permit dezvoltarea economică şi modernizarea administraţiei ele pot fi făcute, dacă nu mai bine nu”, a mai spus Klaus Iohannis.

„Descentralizarea este obligatorie, regionalizarea este de dorit, dar numai dacă duce la modernizarea administraţiei, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea”, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis.

„Există trei teme politice la care cred că vă aşteptaţi să mă refer – descentralizarea, regionalizarea şi autonomia. România are mare nevoie de creştere economică şi de modernizarea administraţiei. În lumina acestor obiective cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleşii locali ştiu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea şi trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acţiona în interesul local. Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în aşa fel încât să ducă la modernizarea administraţiei, pentru a fi mai eficientă în interesul cetăţeanului şi dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creştere economică. Autonomia locală şi regională, aşa cum tocmai le-am deschis, ajută. Dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă, în cazul unei regionalizări, să nu se realizeze delimitarea regională de linia de limitare etnică”, a declarat şeful statului, la Consiliul Judeţean Harghita.

Potrivit acestuia, proiectele comunitare reuşite la nivelul Harghitei şi Covasnei confirmă importanţa esenţială de care depinde binele întregii ţări. „Că doar împreună putem să construim o România prosperă”, a argumentat preşedintele.

Preşedintele Iohannis a declarat marţi, la Miercurea Ciuc, şi că îl îngrijorează soarta tinerilor din zonă care nu vorbesc bine limba română, subliniind că reprezentanţii comunităţii maghiare şi cei ai Ministerului Educaţiei trebuie să se aşeze la masa dialogului şi să găsească urgent soluţiile cele mai bune.

„Este o problemă care trebuie depăşită, pentru că doar astfel putem convieţui în armonie, dar şi pentru că doar aşa le putem asigura acestor tineri un viitor. Maghiarii bine educaţi au dreptul la şansa de a-şi construi o carieră, fiind capabili să lucreze şi aici, dar şi la Bucureşti sau în orice altă parte a ţării. De aceea, reprezentanţii comunităţii maghiare şi ai Ministerului Educaţiei trebuie să se aşeze la masa dialogului şi să găsească urgent soluţiile cele mai bune. Să nu îi privăm pe copiii şi pe tinerii maghiari de aceste oportunităţi, să nu le limităm viitorul din cauza unor concepţii care ţin uneori prea mult de politicianism şi prea puţin de oameni”, a afirmat şeful statului.

Şeful statului a punctat în discursul de la Miercurea Ciuc că infrastructura „este o restanţă” în judeţele Harghita şi Covasna, subliniind că ar fi „mare păcat” ca o zonă cu un potenţial turistic atât de mare să rămână „neconectată” la restul ţării.

El a arătat că Harghita şi Covasna au un potenţial de dezvoltare deosebit şi în mod special turismul, afirmând că reprezentanţii autorităţilor publice locale trebuie să se implice şi mai mult în valorificarea acestui sector.

„Sunt foarte multe sectoare şi domenii de activitate în care merită investit. Sunt monumente istorice care oferă o coloratură aparte regiunii, sunt staţiuni balneoclimaterice de importanţă naţională, sunt rezerve de ape minerale care merită exploatate. Totodată, sunt multe zone folclorice şi etnografice care trebuie conservate, întrucât au o capacitate formidabilă de a atrage turişti români şi străini. Este un semn bun faptul că, în 2016, numărul de sosiri turistice a fost aproape dublu faţă de anul 2015, însă ponderea turiştilor străini este încă mult sub media naţională”.

Foto: Mesagerul de Covasna

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, i-a cerut marţi, în dezbaterea de la Miercurea Ciuc, sprijinul preşedintelui Klaus Iohannis pentru ca ţinutul secuiesc să nu mai fie privit în România ca „o regiune problemă”, iar maghiarii să nu se mai simtă ca nişte „copii vitregi” ai acestei ţări.

Borboly Csaba a vorbit în discursul său despre problemele pe care le are judeţul pe care îl conduce şi despre modul în care consideră că acesta ar putea fi integrat mai bine în viaţa socială şi economică a României.

„Stimate domnule preşedinte, am dori să nu ne mai simţim copiii vitregi ai statului român. Problematica dreptului minorităţilor tradiţionale nu poate să constituie baza sau conţinutul intereselor şi luptelor politice actuale din această ţară. În proclamaţia de la Alba Iulia (n. r. – adoptată la 1 decembrie 1918) s-au formulat angajamente clare, concrete şi benefice comunităţilor noastre în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale. Credem că Centenarul ne va oferi o posibilitate ca România să îşi îndeplinească în totalitate aceste angajamente luate acum 100 de ani”, a declarat Borboly.

Acesta a făcut un apel atât către preşedintele Klaus Iohannis, cât şi către mass-media de a ajuta la dizolvarea sentimentului că ţinutul secuiesc ar reprezenta o problemă în România.

Oana Mălina Negrea/ AGERPRES

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail