În noaptea de 25 spre 26 martie, ceasurile se vor da cu o oră înainte (ora 03:00 va deveni ora 04:00) și în acest fel vom dormi cu o oră mai puțin. Aceasă schimbare de fus orar va face ca ziua de duminică să fie cea mai scurtă zi din anul 2023.
Schimbarea sezonieră a orei se realizează pentru a beneficia de mai multă lumină naturală. În anul 2023, România va trece la ora de vară în noaptea de 25 spre 26 martie, adică în ultimul weekend al primei luni de primăvară și la o săptămână după echinocțiul de primăvară, care a avut loc pe data de 20 martie 2023.
Cum se schimbă ora în anul 2023. Cât ne poate afecta trecerea la ora de vară
Odată cu trecerea la ora de vară și cu ceasul care se dă cu o oră înainte, „vom dormi cu o oră mai puțin”. În cazul telefoanelor mobile, ora se va schimba automat, indiferent de sistemul de operare. Totodată, ziua de duminică, 26 martie 2023, va fi și cea mai scurtă zi din an, ea având doar 23 de ore.
Se pare că schimbarea sezonieră de fus orar are și anumite consecințe asupra organismului și sănătății populației, iar unele persoane pot ajunge chiar să se confrunte cu stări de anxietate sau chiar depresie, din cauza acomodării deficitare, potrivit Libertatea.
Efectele pot fi diferite de la persoană la persoană, iar unii oameni se pot confrunta cu stări de oboseală ori nervozitate. Un alt efect negativ care poate avea loc în organismul uman odată cu trecerea la ora de vară este schimbarea ceasului biologic, care poate provoca, la rândul său, schimbări hormonale, în special în ceea ce privește melatonina, potrivit sursei citate mai sus.
Când a aderat România la sistemul orei de vară
România a aderat la ora de vară pentru prima dată în anul 1932, potrivit Libertatea. Se pare că în perioada 1943-1979, schimbarea a fost suspendată, ea fiind reintrodusă în anul 1997, România revenind la ritmul celorlalte țări europene. Acest lucru a rămas valabil până în prezent.
Cu toate acestea, în anul 2018, mai mulți parlamentari români au dorit renunțarea la ora de vară pe motiv că această schimbare nu generează economii din punct de vedere energetic, având în plus și un efect negativ asupra populației. Numai că, ideea a fost respinsă, deoarece nu corela cu orarul celorlalte state ale UE, potrivit wall-street.ro.
Cine și de ce dorește eliminearea orei de vară și de iarnă
Între timp, în anul 2019, a venit și inițiativa Comisiei Europene, care propunea eliminarea schimbării sezoniere a orei. Însă, pandemia și alte evoluții internaționale au acaparat peisajul și agenda liderilor internaționali, iar discuția a rămas în aer pe termen nedeterminat, potrivit sursei citate mai sus și Observator.
Cu toate acestea, la nivelul Parlamentului European au existat, de timpuriu, unele discuții cu privire la renunțarea definitvă a orei de vară. Ca de exemplu, în anul 2017, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European a publicat un studiu care a constatat că nu există niciun efect pozitiv al schimbării orei, potrivit Libertatea.
Din contră, cercetarea a scos în evidență că există chiar unele efecte negative care se produc la nivelul sănătății umane, dar și asupra mediului înconjurător.
https://a1.ro/