Pe 26 octombrie, la dată fixă, este cinstit Sf. Mare Mucenic Dumitru (Dimitrie), numit și Izvorâtorul de Mir. Sărbătoarea de astăzi mai poartă în popor numele și de Sâmedru, patronul spiritual al oierilor. În zonele unde trăiesc crescătorii de ovine, cum sunt mai multe localităţi din judeţul Covasna, există tradiții bogate legate de acest eveniment, datini ce s-au perpetuat nealterate din vechime.
Astăzi este și Hramul Bisericii „Sf. Dimitrie” din satul Mărcuș, județul Covasna.
Astăzi îşi sărbatoresc Ziua onomastică în România în jur de 340.000 de persoane, cei mai numeroşi fiind bărbaţii. Cam 285.500 dintre ei se numesc Dumitru, 5.400 – Dimitrie, cam 8.500 – Mitică, peste 1.250 – Dumitrache, cu variante precum Mituţ, Mitru şi altele
Cele mai multe femei poartă prenumele sfânt Dumitra (circa 34.500), Dumitriţa (6.400), Dumitrica (396), Dumitrana (374) sau Demetra (325). Le urăm tuturor La Mulţi Ani cu sănătate!
Sfântul Dimitrie a trăit în Cetatea grecească Tesalonic pe timpul Împăraţilor Diocleţian şi Maximian Galeriu (284-305), cunoscuţi pentru prigoana creştinilor. El s-a născut în familia unui mare dregător şi a crescut întru respectul faţă de cele sfinte, fiind botezat pe ascuns de părinţii săi. Aceștia l-au învăţat toate tainele sfintei credinţe, luminându-i cunoşţinta despre Iisus Hristos, precum şi milostenia faţă de cei nevoiaşi. A ajuns un tânăr înţelept şi a urcat în ierarhia socială, devenind o importantă căpetenie militară.
Numai că fiind creştin avea să sufere multe necazuri din partea nemilosului Împărat Maximian, care l-a supus la multe umilinţe, cazne, torturi spre a renunţa la credinţa creştină. În cele din urmă, la porunca împăratului, soldaţii l-au ucis, străpungându-i trupul cu suliţele, spre groaza celor ce l-au cunoscut. Martirul a fost îngropat cu multă cinste de către credincioşi, iar mai târziu din mormânt au început să apară stropi de mir, săvârşindu-se vindecări miraculoase. De aceea Sfântul Mare Mucenic Dimitrie mai este cunoscut în popor şi ca Izvorâtorul de Mir.
Obiceiuri populare
Există legende şi obiceiuri legate de acest Sfânt, mai ales în localităţile rurale de sub munte, unde dăinuie felurite ritualuri din străbuni. Este vorba, în principal, de pregătirile ce se fac în fiecare casă pentru întâmpinarea sezonului rece. De asemenea, se finalizează îndeletnicirile specifice legate de coborârea turmelor spre gospodăriile proprietarilor, urmând ca oile să rămână peste iarnă în bătătura stapânilor de drept.
Însă azi fiind mare Praznic nu se lucrează la câmp ori în bătătură, închinătorii merg la biserică şi dau pomeni pentru cinstirea morţilor. Slujbele de pomenire ce se săvârşesc pe 26 octombrie se fac în amintirea celor dragi din familie plecaţi într-o altă lume. Credincioşii se roagă pentru sănătatea membrilor familiei. Dar şi pentru prosperitatea gospodăriilor, nădăjduind să aibă parte de recolte bogate, animale multe şi tefere.
În lumea satului au existat o seamă de obiceiuri şi superstiţii legate de anumite sărbători. Sătenii respectată cu sfinţenie ziua de Sf. Dumitru fiindcă numai astfel nu se produce vreun necaz de boală. În plus oile, vitele sunt ferite de lupi şi urşi.
Se spune că după cum este vremea de Sâmedru, aşa va fi întregul sezon hibernal. Dacă este un timp rece şi potrivnic, urmează o iarnă grea. În schimb, dacă e soare şi-i călduţ afară, toamna va fi lungă şi frumoasă.
Bucuria recoltei este marcată prin „Focurile de Sâmedru”, obicei de sorginte păgână cu multe variante locale. Se aprind mai multe focuri rituale, depinde de tradiţie: fie într-o poiană de la marginea satului, unde se adună lumea în jurul unui rug imens, fie la răscruce de drumuri importante. Tinerii strângeau lemne uscate, aduceau baloți paie, anvelope uzate, apoi aprindeau şi întreţineau vâlvătaia, pentru truda lor primind la sfârşit din partea privitorilor colaci, fructe şi vin. Era un ceremonial de înnoire a timpului calendaristic cu multiple semnificaţii.
După ce focul se stingea, fiecare participant lua acasă câte unul sau mai mulţi tăciuni. Se crede că aruncaţi în livadă, cărbunii vor face ca pomii să fie sănătoşi şi să rodească şi în primăvara viitoare.
Horia C. Deliu