În toate timpurile şi în toate religiile este cunoscut ascetismul ca mijloc de purificare a sufletului şi organismului. De astăzi, 15 noiembrie 2021, a început Postul Crăciunului care ține 40 de zile, perioadă cu adânci semnificații pentru credincioși. În acest interval nu se fac nunţi, fiind o perioadă de curăţire spirituală şi fizică a trupului.
Postul Crăciunului este numit şi Postul Bucuriei întrucât se referă la Naşterea Domnului. Din punct de vedere al alimentaţiei este o perioadă mai uşoară faţă de Postul Paştelui, cuprinzând mult mai multe zile în care poate fi consumat peşte.
Abia după 40 de zile de curăţenie sufletescă şi rugăciune, dar și de anumite reţineri alimentare, creştinii se pot bucura din plin de Marea Sărbătoare a Crăciunului. În conformitate cu tradiţia creştină, noţiunea de Post se referă la abţinerea voluntară, parţială sau totală de a consuma alimente de origine animală pentru o perioadă determinată de timp. Postul trebuie perceput nu ca pe o simplă interdicţie de ordin alimentar, ci şi ca o îndatorire de natură confesională.
Va urma, aşadar, o perioadă de penitenţă şi sobrietate, care aminteşte credincioşilor de străvechiul Post al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, ca şi de Postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
Primele menţiuni despre ţinerea acestui obicei ne parvin din secolul IV de la Fericitul Augustin. Hotărârea ca să se postească timp de 40 de zile s-a luat în anul 1166 la Sinodul de la Constantinopol. De reţinut că înainte de acel eveniment creştinii posteau în mod diferit, unii doar câteva zile, alţii şase săptămâni.
Gestul a fost motivat de exemplul pilduitor al lui Iisus Hristos, precum şi de evenimentele legendare din viaţa Bisericii Creştine.
Lumea mai puţin iniţiată în semnificaţiile profunde ale Credinţei consideră în principal perioada Postului ca pe o abţinere de la consumul alimentelor „de dulce” , fără a reflecta la implicarea sacră. Din acest punct de vedere, strict legat de hrana cotidiană, această „dietă” asumată este considerată a fi mai uşoară, mai puţin severă în comparaţie cu Postul Paştelui, existând mai multe dezlegări la consumul de peşte, ulei şi vin.
Credincioșii vor posti de carne, brânză și ouă, în zilele de luni, miercuri și vineri, când se consumă mâncare fără ulei și nu se bea vin. În zilele de marți și joi există dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, pește și vin.
Se face dezlegarea la pește în ziua în care Biserica Ortodoxă praznuiește Intrarea în Biserica a Maicii Domnului, anume pe 21 noiembrie, indiferent dacă această Sărbătoare va cădea miercurea sau vinerea.
În ziua de Ajun se mănâncă abia seară și doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrigi, turte din făînă și poame. Se spune că doar cu semințe a ajunat și Daniil Proorocul și cei trei tineri din Babilon, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade Marea Sărbătoare a Nașterii Domnului se mănâncă de dulce.
Înainte de începerea Postului a avut loc așa-numita Lăsata Secului de Crăciun, când credincioșii au petrecut înaintea perioadei de abstinență. Odinioară în unele zone rurale din țară se derula o procesiune nocturnă dedicată Ritualurilor de purificare. Se zice că sătenii mai superstiţioşi alungau duhurile rele producând zgomote puternice. De asemenea, femeile ungeau cu usturoi uşile şi ferestrele. Se încerca, de asemenea, aşa-zisa „îmbunare” a vrăbiilor, dându-li-se să ciugulească resturi rămase de la ospăţ, ca să nu mănânce recolta.
În unele aşezări rurale exista, cu ani în urmă, obiceiul întoarcerii veselei cu faţa în jos. Se proceda astfel pentru ca spiritele rele să nu…stea ascunse în ele. Pe vremuri se executau şi alte practice magice pentru aflarea ursitei ori preziceri despre vreme şi soarta recoltelor viitoare.
Să nu uităm că punctele slabe ale organismului vor fi purificate şi întărite. Un mare număr de afecţiuni pot fi ameliorate şi chiar complet vindecate prin reținere voluntară, această perioadă de abstinenţă severă devinind cea mai ieftină, accesibilă şi o profundă modalitate de vindecare.
Postul poate fi ţinut de către oricine, cu condiţia să fie adaptat necesităţilor şi disponibilităţilor individuale. Orice fel de post este interzis persoanelor care suferă de diabet, boli metabolice, boli ale ficatului, bulimie sau anorexie. În special pentru persoanele supraponderale intervalul următor reprezintă o ocazie perfectă pentru slăbit şi refacere. Dar şi de eliminare a substanţelor toxice care împovărează fiinţa. Atunci când este realizat cu inteligenţă, ascetismul redă în final apetitul, pofta de viață, restabilind asimilaţia şi determinând o scădere în greutate semnificativă.
Posturile îndelungate făcute din motive estetice, pentru a fi frumos şi în pas cu moda, au reversul foarte urât şi cu mari consecinţe. Sunt vizate mai ales reprezentantele sexului frumos. Numai că femeile subnutrite devin infertile şi au toate şansele să facă depresii, anemii, sensibilizarea sistemului imunitar – deci sunt mai receptive la boli, tulburări de metabolism, îmbolnăviri ale tractului digestiv, carii dentare şi osteoporoză.
Dar pe lângă abţinerea de la consumul anumitor mâncăruri tradiţionale, ca şi alte renunţări (mortificări), Biserica Ortodoxă propune și Programe liturgice în care un loc special îl ocupă colindele tradiţionale, misterele de bucurie ale Rozariului şi alte devoţiuni specifice acestei perioade. Este important să manifestăm o atitudine corectă faţă de semeni, să nu ne certăm, să nu bârfim, să dăm dovadă de toleranţă şi înţelegere creştină.
Aşa după cum circulă o vorbă în popor, pe care am auzt-o rostită în diferite aşezări din judeţ, „Contează nu atât ce introduci în gură – apropo de regimul din perioada Postului – ci vorbele pe care le scoţi: cuvinte înţelepte fără sudalme şi jigniri”, cred pe bună dreptate mulți credincioși.
De altfel, din vechime în toate religiile ascetismul reprezintă un mijloc de purificare a sufletului şi organismului. Fireşte, se cuvine să mergem la biserică, să asistăm la slujbe, să dăm de pomană şi să ne amintim de cei plecaţi definitiv dintre noi. Așadar, după un interval de 40 de zile de Post şi rugăciune, creştinii se vor putea bucura pe deplin de Naşterea Domnului. Vă dorim, stimați credincioși, un Post ușor !
Horia C.Deliu
