În timp ce marile companii petroliere, precum Rompetrol și OMV-Petrom, au înregistrat profituri spectaculoase în primele nouă luni ale anului, pe fondul crizei declanșate de invadarea Iranului de către SUA și Israel, politicienii din România nu vorbesc deloc despre eventualitatea creșterii taxării în cazul acestora, populația vulnerabilă fiind singura care strânge cureaua pentru relaxarea deficitului.
Analistul economic Adrian Mitroi a precizat pentru Ziare.com că situația nu se va schimba decât dacă astfel de teme vor fi impuse de marii lideri europeni.
„Nu cred că cineva va îndrăzni acum să crească taxele, chiar dacă este vorba despre taxe pe corporații, nu pe persoane. Va trebui să ne descurcăm cu costurile actuale și să gândim în acești termeni.
Prețurile vor rămâne mari, așa că o înțelegere între cei trei mari actori – China, Rusia și America –, care se întâlnesc în această perioadă, ar putea ameliora puțin situația generală a hidrocarburilor. Prețul va rămâne ridicat, pentru că ceea ce exporta Orientul Mijlociu nu mai reprezintă o soluție așa cum era până acum. Prin urmare, profitabilitatea companiilor din energie se va menține pe termen mediu.
Ceea ce ne-ar putea determina pe noi să punem taxe suplimentare pe marile companii petroliere ar fi contextul european. Nici multe alte țări europene nu mai au bani pentru bugetele lor și pentru bugetul Uniunii Europene, iar aceasta ar putea fi una dintre soluțiile facile. Liderilor europeni s-ar putea să le treacă prin cap o asemenea idee, dar va fi complicat de pus în practică”, a precizat Adrian Mitroi.
Profituri spectaculoase pentru companiile din energie în 2026
Pentru grupul Rompetrol, primele nouă luni din 2026 au adus o performanță financiară spectaculoasă, cu un profit net care s-a triplat față de perioada similară a anului trecut. Potrivit rezultatelor raportate de KMG International, divizia internațională a companiei naționale de petrol și gaze din Kazahstan (KazMunayGas), profitul net consolidat a ajuns la 269 milioane de dolari, o creștere de 219% comparativ cu primele nouă luni din 2025. Această evoluție a fost susținută de rezultatele operaționale ale rafinăriei Petromidia de la Năvodari și de volumele mai mari de vânzări din activitatea de retail.
La nivel de grup, EBITDA (profitul operațional înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare) a urcat cu 73%, ajungând la 469 milioane de dolari în primele nouă luni. Segmentul de retail a generat un EBITDA de 87 milioane de dolari, pe fondul unei creșteri de 5% a volumelor vândute, până la 2,272 milioane de tone de produse petroliere, impulsionată de vânzările angro din România și de volumel mai mari din Republica Moldova.
Din punct de vedere operațional, rafinăria Petromidia a procesat 4,087 milioane de tone de materie primă în perioada ianuarie-septembrie 2026, cu o medie zilnică de 14.670 de tone, ceea ce reprezintă aproximativ 97% din capacitatea sa de proiectare. Producția totală de produse petroliere a fost de 3,977 milioane de tone, incluzând 1,793 milioane de tone de motorină, 1,103 milioane de tone de benzină și 369.000 de tone de combustibil de aviație Jet A-1.
OMV Petrom, cel mai mare jucător din sectorul energetic românesc, a încheiat primele nouă luni ale anului 2026 cu un profit net de aproximativ 4,1 miliarde de lei, în creștere cu 18% față de perioada similară a anului trecut. Rezultatul a fost susținut de un al treilea trimestru puternic, cu un câștig net de 2,25 miliarde de lei, în avans cu 68% față de T3 2025, pe fondul scumpirii țițeiului și al triplării marjei de rafinare. Compania a raportat, de asemenea, investiții record de 6,6 miliarde de lei și contribuții la bugetul de stat și dividende de peste 16 miliarde de lei.
Transelectrica, operatorul de transport și sistem al energiei electrice, a încheiat primul semestru cu un profit net de 356 milioane de lei, în creștere cu 39% față de perioada similară a anului trecut, susținut de venituri mai mari din congestiile transfrontaliere. Rezultatul pentru primele nouă luni nu a fost încă publicat, dar tendința din primul semestru sugerează o evoluție pozitivă și pentru trimestrul al treilea. În cazul Electrica, în primele 6 luni ale anului, compania raportase un profit net de 457,5 milioane de lei, în creștere cu 8,6% față de S1 2025.
În timp ce marile companii adună profituri, persoanele vulnerabile strâng cureaua pentru diminuarea deficitului bugetar
În efortul de a readuce deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 către ținte mai sustenabile, autoritățile de la București au adoptat, începând cu finalul anului 2024 și pe parcursul anului 2025, o serie de măsuri de consolidare fiscală care au lovit direct în veniturile și protecția socială a categoriilor vulnerabile.
Primul pas major a fost făcut încă din decembrie 2024, când Parlamentul a adoptat așa-numita „ordonanță trenuleț”, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2025, care a înghețat nominal salariile din sectorul public, pensiile și alocațiile de stat pentru copii. Această măsură a fost extinsă ulterior, astfel încât înghețarea pensiilor și a salariilor bugetarilor să acopere și anul 2026, o decizie care încă erodează puternic puterea de cumpărare a pensionarilor și a angajaților cu venituri mici, într-un context inflaționist persistent.
În vara anului 2025, Guvernul a adoptat un al doilea pachet fiscal amplu, cu impact direct asupra persoanelor cu venituri reduse. Printre măsurile adoptate s-a numărat introducerea, de la 1 august 2025, a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru partea din venitul de pensie care depășește 3.000 de lei lunar, aplicabilă temporar până în 2028. Deși vizează pensionarii cu pensii mai mari, această măsură reduce venitul net al unei categorii semnificative de vârstnici și a fost însoțită de creșterea cotei standard de TVA la 21% și de instituirea unei cote reduse unice de 11% pentru alimentele de bază și medicamente.
Chiar dacă cota redusă pentru alimente și medicamente a fost gândită ca o măsură de protecție, creșterea TVA-ului general a scumpit serviciile și alte bunuri esențiale, afectând disproporționat bugetele familiilor sărace.
O altă măsură adoptată cu impact major asupra vulnerabililor a fost înghețarea, pentru anul 2026, a tuturor ajutoarelor sociale, a alocațiilor pentru copii și a indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități. Alocațiile pentru copii au rămas astfel la 719 lei pentru copiii mici sau cu dizabilități și la 292 lei pentru copiii între 2 și 18 ani, în ciuda faptului că o eventuală indexare ar fi dus sumele mult mai sus.
Pentru copiii cu dizabilități, organizațiile și chiar ministerul de resort au semnalat că unele beneficii sociale au rămas la un nivel extrem de scăzut, de aproximativ 80 de lei pe lună, ceea ce agravează sărăcia în rândul acestor familii
https://ziare.com/
