Paștile Blajinilor se sărbătorește în credința populară arhaică din anumite zone ale României în ziua de luni după duminica dedicată Apostolului Toma. Este o datină de sorginte slavă și se întâmplă la un interval de o săptămână de la Învierea Domnului. În anul 2022 Duminica Tomii a fost pe 1 Mai, așadar Paștele Blajinilor este cinstit astăzi, pe 2 mai.
În lumea de odinioară, Blajinii erau cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit credinței populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe Pământ.Este o sărbătoare populară cu dată mobilă, denumirea fiind sinonimă cu Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor. Blajinii sunt considerați în mitologia populară niște ființe blânde, paşnice, incapabile de a face rău. Aceste personaje s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului.Superstițiile spun că Blajinii sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii din lumea vie, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor. Azi este ziua în care se pomenesc mai ales în Moldova cei adormiți, momentul fiind numit și Paștele celor decedați, Prohoadele sau Lunea Morților.
Sărbătoarea este un prilej deosebit de comemorare a morţilor, familiile se reunesc la cimitir pentru a se bucura de Lumina Învierii, în chip simbolic împreună cu cei dragi, plecaţi dintre noi. Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere şi pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei şi date de pomană.
Țara unde Sărbătoarea are cea mai mare amploare este Republica Moldova, ziua de luni la o săptămână după Paștile creștin-ortodox fiind declarată oficial zi liberă.
Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, fac mici libaţiuni, se așează mese rituale în cimitir, lângă biserică sau în câmp, la iarbă verde. Astfel, oamenii îşi imaginează naiv că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii plecați la cele veșnice, alinându-li-se puțin durerea sufletească.
În localitățile rurale mai mari și în orașele în care sunt mai multe cimitire, sărbătoarea are loc timp de mai multe zile. Și la slavii de est ortodocși există o sărbătoare similară, numită Radonița la ruși, Radaunița, la bieloruși, la ucraineni, sărbătorită în ziua de marți de după Duminica Tomii.
La fel ca la orice Sărbătoare cu tentă religioasă și în ziua Paștelui Blajinilor sunt interzise anumite activități. Gospodinele nu au voie să spele rufe, geamuri, să facă activități importante pe care le prestează de obicei în casă. Zgomotul făcut atunci când bați covoarele îi sperie pe blajini, care în această zi se întorc de pe lumea cealaltă pentru a se ruga pentru cei vii și chiar intră în biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie.De asemenea, mai ales în această zi nu este bine să vorbești de rău pe cei ce s-au prăpădit, de unde și zicala „Despre morți numai de bine”. În caz contrar cei care păcătuiesc vor avea parte de necazuri.
Așadar, să ne gîndim cu duioșie la cei dragi care ne-au părăsit. Dumnezeu să-i ierte!
Horia C. Deliu
