Comunitatea românească din județul Covasna alături de oaspeți importanți din țară și din străinătate au adus un omagiu primului episcop al Armatei Române, Justinian Teculescu (1865-1932)- cel care a făcut parte din „pleiada ierarhilor născuți pe meleagurile Eparhiei Covasnei și Harghitei, alături de alte două mari personalități ecleziastice, patriarhul Miron Cristea și mitropolitul Nicolae Colan, slujitor devotat al bisericii strămoșești, simbol al luptătorului pentru neam și pentru țară”-, prin organizarea unui simpozion prilejuit de împlinirea a 150 de ani de la naşterea sa. Evenimentul organizat de Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu a avut loc vineri, la Centru Cultural Covasna.
„Cu inima plină de sentimente alese”, așa cum a mărturisit în fața celor prezenți, președintele Asociației Justinian Teculescu, preot Ioan Ovidiu Măciucă a adresat o urare de bun venit oaspeților sosiți de departe pentru a marca acest important moment aniversar, printre aceștia numărându-se Preasfințitul Andrei Moldovan, Episcop al Covasnei și Harghitei, prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, ing. Șerban Teculescu, nepotul Episcopului, venit tocmai de la Paris și alți urmași ai acestuia.
Episcopul Justinian Teculescu a reușit să lege poporul iubitor de Dumnezeu cu poporul iubitor care-și apără neamul și glia
În discursul său, Episcopul Covasnei și Harghitei, Andrei Modovan a menționat, printre altele: „Am ascultat cu atenție duhovnicească CV- ul Presfințitului vrednic de pomenire Justinian Teculescu. Am putut constata că anul 2015 a fost anul închinat de către membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, păstorilor de suflete, și în mod deosebit îl comămorăm pe Sfântul Ioan Gură de aur. Dacă ar fi să facem o paralelă între viața Sfântului Ioan Gură de aur și viața vrednicului de pomenire, Arhiereul Justinian Teculescu, am putea să scoatem în evidență două calități deosebite: credința puternică în Dumnezeu și iubirea de neam și de țară. De ce spun lucrurile acestea: pentru că într-o lume plină de harababură, numai Dumnezeu ne mai poate salva! (…) Devenind primul Episcop al Armatei, în anul 1922, Preasfințitul Justinian Teculescu n-a stat foarte mult să așeze lucrurile din punct de vedere militar, creștin- a domnit pe Scaunul de Episcop al Armatei doar un an și 9 luni de zile- dar în perioada aceasta a reușit să lege poporul iubitor de Dumnezeu, cu poporul iubitor care-și apără neamul și glia. Din timpul Preasfințitului Justinian a rămas acel Regulament al preoților militari. După ce a fost oarecum exilat ca și Ioan Gură de aur, Episcopul Justinian, propovăduind în Ismail, în Cetatea Albă, a reușit să zidească în inimile românilor de peste Prut, a reușit să-și adune copiii iubitori de neam românesc, copiii iubitori de Dumnezeu la streașina Sfintei Maici Biserici.”
„Testament” lăsat nouă tuturor
Prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, a subliniat importanța „testamentului” pe care Justinian Teculescu ni l-a lăsat nouă, urmașilor săi: „ …Vreau să mă opresc asupra unui aspect pe care eu îl găsesc fascinant, și-anume faptul că Justinian Teculescu a întruchipat, cu personalitatea sa, doi dintre principalii piloni ai existenței poporului român: Biserica și Armata. Și iată că și la acest moment Biserica și Armata stau lângă poporul român, și practic acesta este Testamentul pe care Justinian Teculescu, grăit sau negrăit, ni l-a lăsat nouă tuturor. Nu putem fi și nu puteți fi decât mândri că dintr-o asemenea comunitate, unul dintre ai noștri a ajuns să facă parte dintre cei care au organizat Marea Adunare Populară de la Alba Iulia, care a pecetluit Unirea de la 1918. Cred că tot ce a făcut Justinian Teculescu pentru Biserică și pentru Țară nu a fost în zadar, atâta timp cât putem duce mai departe Testamentul său.”
Avem datoria să ne respectăm înaintașii
Comandantul garnizoanei Sfântu Gheorghe, locotenent-colonel Ion Nicolae Popescu a dat citire mesajului transmis de Secretarul General al Ministrului Apărării Naționale, Codrin Munteanu, care și-a exprimat regretul că nu a putut fi prezent la acest important eveniment al comunității covăsnene din care, cu mândrie, face parte. „ Avem datoria să ne plecăm mereu asupra trecutului, să ne recunoaștem și să ne înțelegem valorile, să ne respectăm înaintașii. Generațiile tinere au datoria de a cunoaște și cinsti propria istorie pentru că în acest fel, bazându-se pe faptele din trecut, își construiesc viitorul pe care și-l doresc. (…) Afirm cu tărie că românii sunt astăzi ceea ce sunt, prin ceea ce Episcopul Justinian Teculescu împreună cu alți ierarhi și oameni de semă ai vremii realizau la 1918, la 1 Decembrie. (…) În intervalul petrecut la conducerea Episcopiei militare, pe activitatea Episcopului Justinian Teculescu și-au pus amprenta câteva realizări notabile cum ar fi: elaborarea Regulamentului de punere în aplicare al legii privitoare la organizarea Clerului Militar, în anul 1924, și organizarea primelor concursuri de recrutare a preoților militari. Tot Episcopului Justinian i se datorează organizarea aducerii de la Mărășești și reînhumarea în Parcul Carol din București a rămășițelor pământești a Eroului Necunoscut, în anul 1924, fapt care a produs un emoționant efect în sufletele militarilor dar și în sufletul țării”.
„Bine ne este nouă aici, la Covasna!”
Venit de la Paris pentru a participa la simpozionul prilejuit de împlinirea a 150 de ani de la naşterea Episcopului Justinian Teculescu, ing. Șerban Teculescu, nepotul acestuia ne-a împărtășit o parte dintre amintirile de familie a marelui înaintaș. „ Este legenda familiei faptul că Ion Teacă era în familia lui modestă a lui Matei Teacă, aici la Covasna; a trebuit să vină Ieromonahul Gherasim Stoica, la Covasna -era stabilit în Brașov- iar tânărul Ion Teacă a recitat o poezie, și Ieromonahul i-a spus tatălui Matei Teacă: Trimiteți-mi-l mie la Brașov, să-și facă un liceu acest băiat. Și așa a ajuns la Brașov. Ieromonahul locuia într-o căsuță foarte modestă- acolo a locuit tânărul Ion Teacă; Teacă până la momentul în care cei de la Șaguna au spus: Nu sună bine, o să-i zicem Teculescu. Și de la Saguna, forțat așa, a rămas Teculescu. Deci așa a pornit dânsul pe drumul lui, și anii au trecut…Amintirile pe care le am în mod direct de la tatăl meu sunt pe o bandă de magnetofon înregistrată de tatăl meu, Bujor Teculescu, cel mai tânăr dintre băieți. Cu 6 luni înainte de a se stinge a ținut să povestească prin viu grai, pe această bandă de magnetofon înregistrată de Muzeul Casa Mureșenilor din Brașov, amintirile lui de la 1 Decembrie 1918 care sunt foarte impresionante. Era mare, avea 16 ani- a fost martor acolo la tot ce s-a întâmplat – a avut o pușcă, era și el membru în Garda Națională, ș.a. (…) Tata își aducea aminte deseori că Justinian Teculescu venea la Covasna. Deci Protopopul și pe urmă Episcopul venea aicea la vatra strămoșească și îi plăcea să vadă izvorul de care își aduce aminte doamna Panaiotu ( Maria Panaiotu, nepoata Episcopul- n-red.) căruia i se spunea Izvorul Taina Părintelui- toată lumea adoptase această denumire. Și-acolo el când ajungea le spunea tuturor: „ Bine ne este nouă aici!”. Cu greu am descoperit că este o frază din Evanghelie, din Schimbarea la față, Evanghelia lui Luca, cap 9, versetul 35, în care Petru spune: „ Bine ne este nouă aici, să facem 3 corturi.” (…) Dar să știți că episcopului Teculescu îi plăcea versiunea: „ Bine ne este nouă aici, la Covasna!”
Acest Sipozion a fost intitulat „Episcopul Justinian Teculescu, apărător al spiritualității românești. Istorie și actualitate.” Aș zice că spiritualitatea, sufletul românesc trebuie apărate în continuare. Le-a apărat Episcopul până a trecut către o lume mai bună, și Asociația Justinian Teculescu continuă această minunată sarcină. Să știți că creștinătatea de pretutindeni trebuie apărată, astăzi poate mai mult decât oricând. Este atacată și din afară, și din interior, în care credința se pierde. Asociația Justinian Teculescu se potrivește acestei credințe: arată că se poate rezista și violenței, și fățărniciei și lașității- se poate menține spiritualitatea creștinească și românească. Cu ani în urmă am spus, într-o reuniune de asta, că la Covasna s-a întâmplat o minune, și uite că minunea continuă. ”
Comunicări și prezentări de carte
În cadrul Simpozionului „Episcopul Justinian Teculescu, apărător al spiritualității românești. Istorie și actualitate.” au fost susținute comunicări privind viața și activitatea Episcopului Justinian Teculescu, de către pr. Petru Pinca, prof. dr. Luminița, Cornea, pr. Sebastian Pârvu, prof. Florentina Teacă, iar cele ale prof. univ. dr. Ioan Ciurea Weidner și pr.prof .Nicolae Puchianu Moșoiu au fost prezentate de prof. Adriana Bota și prof. Florentina Teacă. Totodată au fost prezenate două cărți cu referire la Episcopul Justinian Teculescu:„Păstori sufletești ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei și Harghitei- Erich Mihail Broanăr, Ioan Lăcătușu și Sebastian Pârvu, Ed. Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2015 și „Asociațiunea ASTRA întru iubire de suflet românesc, Luminita Cornea, Ed. As. Astra, Sibiu, 2015.
Comunicarea amplă susținută de pr. Sebastian Prvu, intitulată „Episcopul Justinian Teculescu, în istorie şi contemporanietate” rezumă următoarele : „Obiectivele care i-au călăuizit întrega activitate a episcopului Justinian Teculescu sunt cuprinse în Programul de autoorganizare a vieţii spirituale, culturale şi economice a românilor trăitori în judeţele Covasna şi Harghita, aprobat în cadrul Întâlnirii comunităţii româneşti din judeţul Covasna, manifestare care a avut loc la Întorsura Buzăului, la data de 11 iulie a.c., document din care prezentăm principalele prevederi:
Atât în comunităţile româneşti mari, cât şi în cele mici, instituţia în jurul căreia trebuie să se desfăşoare viaţa comunitară este parohia ortodoxă. Valorificând experienţa parohiilor ortodoxe româneşti, care funcţionează în localităţi multietnice şi pluriconfesionale, cu binecuvântarea Preasfinţitului Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, toate parohiile ortodoxe vor trebui să-şi sporească rolul lor duhovnicesc, educativ, cultural, social şi comunitar. Alături şi împreună cu Biserica Ortodoxă, şcolile cu predare în limba română, cu toate greutăţile pe care le întâmpină, datorită scăderii numărului de elevi şi a cadrelor didactice calificate, rămân instituţii identitare fundamentale pentru educarea şi formarea tinerilor, viitorii membri ai comunităţilor româneşti din judeţ. În condiţiile specifice ale judeţului Covasna, succesul acţiunilor şi programelor menite să asigure protejarea şi afirmarea identităţii comunităţii româneşti depinde în mod hotărâtor de colaborarea dintre administraţia publică, respectiv consiliile locale şi primării, parohiile ortodoxe, şcolile în limba română, instituţiile de cultură (cămine, biblioteci ş.a.) şi societatea civilă. Reluând tradiţiile înaintaşilor, acolo unde politica dezbină, credinţa şi cultura trebuie să unească. Suntem prea puţini pentru a ne permite luxul de a fi dezbinaţi. Dacă noi nu ne luptăm, aici şi acum, pentru păstrarea identităţii noastre identitare (spirituale şi culturale), nimeni nu o va face în locul nostru. În condiţiile extinderii secularizării, globalizării dar şi a convieţuirii într-un mediu în care cultura şi identitatea românească nu sunt privite întotdeauna cu deschiderea necesară, protejarea şi afirmarea identităţii comunităţii româneşti necesită înfiinţarea, în fiecare localitate, a unor asociaţii comunitare care prin implicarea societăţii civile să acţioneze pentru dezvoltarea comunităţilor respective, din punct de vedere spiritual, cultural, educaţional şi economic.
În localitatea natală a Episcopului Justinian Teculescu, Voineşti-Covasnei, responsabilitatea realizării acestor obiectice îi revine Asociaţii Cultural-Creştine „Justinian Teculescu”, asociaţie reprezentativă a societăţii civile româneşti din judeţul Covasna, membru activ al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, căreia îi adresăm felicitări pentru organizarea acestei ediţii a „Zilelor Justinian Teculescu” şi îi urăm succes în activitatea desfăşurată pentru prezervarea şi afirmarea culturii şi spiritualităţii româneşti în curbura interioară a Carpaţilor. ”
Profesor Florentina Teacă a prezentat „Cuvânt pentru reînscăunarea unui Episcop al Armatei Române” pe care, din lipsă de spațiu redacțional, îl vom publica în ediția de mâine a ziarului nostru.
Pe lângă prezentarea comunicării intitulate „Episcopul Justinian Teculescu- întru iubire de români basarabeni”, prof. dr. Luminița Cornea a spus: „ Aduc un omagiu celui care mi-a facilitat publicarea primului meu articol despre Justinian Teculescu în ziarul Cuvântul Nou, în iunie 1992- și am continuat în noiembrie 1992-, domnului Ioan Negulici, pentru că atunci, dânsul, fără să știe exact despre cine e vorba – nici eu nu știam foarte multe- a publicat articolul: „Episcopul Justinian Teculescu din Covasna”. Tot un omagiu aduc și mulțumiri doamnei Maria Panaiotu, născută Jurebiță, care face parte din familia Episcopului Justinian Teculescu, pentru că dânsa mi-a pus în ochi buletinul Episcopiei Cetății Albei și Ismail, din anul 1932, care este dedicat morții Episcopului Justinian Teculescu.”
Dar pentru Asociația „Justinian Teculescu”
Mereu alături de conducerea și de membrii Asociației, pictorul iconar Matei Schinteie a dăruit președintelui Asociației Justinian Teculescu, pr. Ioan Ovidiu Măciucă, din partea Atelierului de iconocrafie și pictură din Covasna „Schinteie Art”, la care trudește împreună cu soția sa Maria Kornelia, „un tablou foarte valoros, unicat în lume”, mulțumind totodată „tuturor membrilor Asociației și tuturor celor care trudesc în fiecare zi.”
Spectacole… de suflet românesc
Nelipsiți de la evenimentele importante ale comunității românești din județul Covasna, membrii Corului „Voievozii Munților” din comuna Vâlcele, dirijat de părintele Vasile Tămaș a susținut un emoționant moment artistic ce a cuprins cele mai frumoase cântece patriotice.
Cu sufletul lui plin de iubire de țară, Vasile Tămaș a spus în fața publicului prezent la Covasna: „ Mulțumesc nepotului Preasfințitului, de la Paris, și vreau să ducă cuvintele mele până acolo și să le răspândească pe fiecare stradă, inclusiv pe Champs Elysee: Noi, cei batjocoriți de unii dintre voi, /Cu nepriceperea curată românească,/ Ne punem pe pământ genunchii goi /Rungându-l pe Hristos să vă-ntărească.” Totodată, acesta a adresat un îndemn tuturor celor care au urechi să-l audă: „ Puneți mâna și faceți fapte, pentru că nicio catate nu s-a zidit cu câvânt, cetățile se zidesc cu piatră și cu efort! Fapte, fapte, fapte!!!”
Și ca o încununare a unei seri minunate, părintele Cristian-Anthonio Pitrinjel alături de copiii minunați ai Corului „Sfântul Ioan Valahul” , ce a luat ființă în urmă cu doar trei săptămâni, „au ieșit la rampă” pentru întâia oară interpretând câteva cântece ce au mișcat fiecare suflet de român prezent la Simpozionului „Episcopul Justinian Teculescu, apărător al spiritualității românești. Istorie și actualitate.”
Închei acest material cu poezia interpretată de eleva Sânziana Muntean:
Biserica străbună
de Episcop Justinian Teculescu
De-a pururi scut şi adăpost
Poporului nostru ai fost,
Biserică străbună.
Din rândul sfintei provedinţi
Tu ai păzit pe ai noştri părinţi,
. .
Ca mama cea mai bună,
Când valuri de potop turbat
Asupra lor s-au revărsat,
Să stingă-n ei credinţa.
Cu zidul tău i-ai apărat
Şi legea sfântă le-o-ai păstrat,
Păstrându-le fiinţa!
De-aceea noi mult te iubim,
De-aceea şi împodobim
A ta catapeteasmă,
Şi cu cântări toţi te cinstim
Şi daruri noi îţi oferim
Şi jertfă de mireasmă.
O, fi-ne şi de-acum ce-ai fost:
Ocrotitoare şi-adăpost,
Ȋn vremuri de cercare,
Mireasă blândă-a lui Hristos,
Poporului drept credincios
Fii mamă apărătoare!
Maria Graur
