Actor al „Generaţiei de Aur”, cu o voce inconfundabilă şi o dezinvoltură cuceritoare în ceea ce priveşte mişcarea scenică, Mircea Albulescu, a creat roluri de neuitat în sute de spectacole jucate la Teatrul Municipal, mai târziu „Lucia Sturdza Bulandra” (1956-1967), Teatrul de Comedie (1967-1975), Teatrul Naţional din Bucureşti (1975-2016), dar şi la Teatrul Metropolis, Teatrul Mic, Teatrul Constantin Nottara, Teatrul Act şi Teatrul Odeon. A colaborat cu mari regizori români precum Sergiu Nicolaescu, Mircea Veroiu, Radu Gabrea dar şi străini, între care, Jukio Fukamuki, Francis Ford Coppola. A interpretat sute de roluri la teatrul radiofonic.
Mircea Albulescu s-a născut la 4 octombrie 1934 în Bucureşti şi a absolvit Şcoala Medie de Arhitectură cu diploma de conductor-arhitect (1952) şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (1956), la clasa profesoarei Aura Buzescu. În 2004, a devenit doctor în arte cu teza ”Teatrul Radiofonic; convertibilitatea mijloacelor de expresie actoricească în procesul creaţiei” susţinută în cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică. Ca profesor universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (1985-2005) a îndrumat generaţii de studenţi, astăzi actori cunoscuţi şi apreciaţi, între care: Adrian Titieni, Ozana Oancea, Nataşa Rab, Diana Gheorghian, Irina Movilă, Florin Piersic jr., Elvira Deatcu, Alex Jitea, Alina Chivulescu, Cristiana Răduţă, Bogdan Dumitrache, Miruna Coca-Cozma, Dragoş Bucur, Ela Mocanu, Adrian Anghel, Irina Cojar, Alexandra Velniciuc, potrivit https://www.tnb.ro/.
A jucat pe scena Teatrului Municipal în piese precum „Horia” de Mihail Davidoglu (regia Dan Nasta, 1956), „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare (regia Ion Şahighian, 1958), „Un strugure în soare” de Lorraine Hansberry ( regia Lucian Pintilie, 1961), „Costache şi viaţa interioară” de Paul Everac (regia Ion Olteanu, 1962), „Comedia erorilor” de William Shakespeare (regia Lucian Giurchescu, 1963), „Clipe de viaţă” de William Saroyan (regia Liviu Ciulei, 1964), „Victimele datoriei” de Eugene Ionesco (regia Crin Teodorescu, 1968). S-a impus, apoi, la Teatrul de Comedie în: „Troilus şi Cresida” de William Shakespeare (regia David Esrig, 1965), „Mandragora” de Niccolo Machiavelli (regia Dinu Cernescu şi Mircea Albulescu, 1970), „Mutter courage” de Bertolt Brecht (regia Lucian Giurchescu, 1972). La Teatrul Naţional din Bucureşti a jucat în: „Danton” de Camil Petrescu (regia Horea Popescu, 1974), „Ifigenia” de Mircea Eliade (regia Ion Cojar, 1981), „Despot Vodă” de Vasile Alecsandri (regia Anca Ovanez Doroşenco, 1983), „Vassa Jeleznova” de Maxim Gorki (regia Ion Cojar, 1988), „Cine are nevoie de teatru?” de Timberlake Wartenbaker (regia Andrei Şerban, 1990), „De partea cui eşti?” de Ronald Harwood (regia Radu Beligan, 1997), „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (regia Alexandru Tocilescu, 1999), „Ultima oră” de Mihail Sebastian (regia Anca Ovanez Doroşenco, 2003), „Molto, gran’ impressione” de Romulus Vulpescu (regia Dan Tudor, 2009), „Livada de vişini” de A.P. Cehov (regia Felix Alexa, 2010), „Revizorul” de Nikolai Vasilievich Gogol (regia Felix Alexa, 2013), conform site-ul Teatrului Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti.
În paralel cu activitatea de la TNB a mai jucat şi pe alte scene de teatru, între care: Teatrul Odeon („Echipa de zgomote” de Fănuş Neagu, regia Alexa Visarion, 1980); Teatrul Act („Ambasadorul” de Thomas Hurlimann, regia Theo Herghelegiu); Teatrul „Constantin Nottara” („Viforul” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Alexandru Darie, 1998); Teatrul Mic („Pescăruşul” de A.P. Cehov, regia Cătălina Buzoianu, 1993); Teatrul Toma Caragiu din Ploieşti („Victimele datoriei” de Eugene Ionesco, regia Mircea Albulescu); Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” („Nebunia Regelui George” de Alan Bennett, regia Alexandru Darie şi Petre Bokor, 2004), Teatrul Metropolis („Trilogia răului” după Belu Zilber, regia Mihai Mănuţiu, 2006; „Bădăranii” de Carlo Goldoni, regia Dan Tudor, 2013).
A fost distribuit în filme regizate de: Sergiu Nicolaescu („Dacii” – 1966, „Mihai Viteazul” – 1970, „Războiul de Independenţă” – 1977, „Revanşa” – 1978, „Nea Mărin Miliardar” – 1979, „Mihail, câine de circ” – 1979, „Capcana mercenarilor” – 1981, „Wilhelm Cuceritorul” – 1981, „Viraj periculos” – 1983, „Noi, cei din linia întâi” – 1985); Mircea Veroiu („Artista, dolarii şi ardelenii” – 1978, „Semnul şarpelui” – 1981, „Somnul insulei” – 1993, „Craii de Curtea Veche” – 1995, „Scrisorile prietenului” – 1997); Radu Gabrea („Prea mic pentru un război atât de mare” – 1969, „Dincolo de nisipuri” – 1973, „Rosenemil – o tragică iubire” – 1992); Virgil Calotescu („Acţiunea Autobuzul” – 1977, „Amurgul fântânilor” – 1983); Petre Bokor („Tufă de Veneţia” – 1976); Mircea Drăgan („Braţele Afroditei” – 1978); Manole Marcus („Actorul şi sălbaticii – 1974); Alexa Visarion („Înghiţitorul de săbii”- 1981, „Ana” – 2014); Gheorghe Vitanidis („Dragostea şi revoluţia” – 1983); Mircea Mureşan („Horea”, 1984); Iulian Mihu („Anotimpul iubirii” – 1985); Mircea Moldovan („Totul se plăteşte” – 1986); Andrei Blaier („Momentul adevărului” – 1989); Jukio Fukamuki („Serenadă pe Dunăre” – 1989); Laurenţiu Damian („Rămânerea” – 1990); Şerban Marinescu („Cel mai iubit dintre pământeni” – 1992, „Ticăloşii” – 2007); Nicolas Masson („Semne în pustiu” – 1996); Doina Teodoru („Detectiv fără voie” – 2001); Dan Necşulea („Tandreţea lăcustelor” – 2002); Francis Ford Coppola („Tinereţe fără tinereţe” – 2007); Cristian Radu Nema şi Ştefan Pârlog („O legendă vie”, rol de voce – 2008); Cornel Mihalache („Căpşuni în aprilie” – 2009, „Zi că-ţi place” – 2013), Matei Branea („Omulan!”, rol de voce – 2015), potrivit lucrării „1234 Cineaşti români” (Editura Ştiinţifică, 1996) şi https://www.cinemagia.ro/.
Ultimul său rol a fost în filmul „Aniversarea” în regia lui Dan Chişu, a cărui lansare a avut loc în 2017, conform https://www.cinemagia.ro/.
La radio, în cadrul emisiunii „Teatru la microfon”, marele actor a interpretat peste 500 de roluri din dramaturgia naţională şi universală, arată https://www.tnb.ro/. Dintre piesele de teatru difuzate la Televiziunea Română, în care a jucat, amintim: „Trandafirul alb” (regia Tudor Eliad), „Şase personaje în căutarea unui autor” (regia Letiţia Popa), „Michelangelo” (regia Sanda Manu), „Accidentul” (regia Ion Barna), „Furtuna” (regia Letiţia Popa), „Sisif şi moartea” (regia Cornel Todea), „S-a întâmplat în Bucureşti” (regia Lidia Ionescu), „Casa de piatră” (regia Lucian Pintilie), „Don Juan” (regia Eugen Todoran), „Capul de răţoi” (regia Constantin Dicu), „Al matale Caragiale” (regia Mircea Cornişteanu), „Caligula” (regia Horea Popescu), „Zi că-ţi place” de Valentin Nicolau (docufiction TVR, regia Cornel Mihalache).
A fost prezentator al emisiunii „Istoria literaturii române” realizată de Cornel Mihalache (TVR, 2004) şi al emisiunii „Am întâlnit şi români fericiţi” (ProTV, 1997-1998), indică https://www.tnb.ro.
Mircea Albulescu este autorul volumelor de versuri „Vizite” (1985, debut), „Pajura singurătăţii” (1994), „Fluture în lesă de aur” (2002), „Clanţe” (2005), „Ultimele noduri” (2010), „Pardon, 80!!!” (2014). A scris şi proză: „Bilete de favoare” (1996), „Baraka” (1999) şi „Bazar sentimental” (2000), conform https://www.printrecarti.ro/.
Societar de onoare al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, a fost membru al Uniunii Scriitorilor, al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, membru al UNITER şi al UCIN. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (decembrie 1992- aprilie 1994).
Preşedinţia României i-a conferit, în 2000 şi, respectiv, în 2004, distincţiile Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Comandor şi Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer în 2004, potrivit https://canord.presidency.ro/.
I-au fost decernate numeroase premii, între care: Premiul pentru întreaga activitate artistică din partea Ministerului Culturii şi Cultelor (2003), Premiul pentru întreaga activitate la Gala premiilor UNITER (2005), Premiul „Aristizza Romanescu” pentru artele spectacolului din partea Academiei Române (2006), Diploma de onoare şi Medalia jubiliară „Magna cum Laudae” din partea Senatului Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, Premiul de excelenţă pentru contribuţia deosebită adusă la afirmarea filmului românesc conferit de Centrul Naţional al Cinematografiei, Premiul de Excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (2009), Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră la Gala Festivalului Comediei Româneşti „festCO 2010” (2010), Premiul pentru „profesionalismul şi dăruirea cu care slujeşte teatrul românesc”, cu prilejul Galei Premiilor Brâncoveanu (2014), Premiul de Excelenţă cu prilejul celei de-a XV-a ediţii a Galei Premiilor Radio România Cultural (2015).
În 2010, i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti iar, în 2011, a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului şi a devenit Cetăţean de onoare al oraşului Bucureşti.
A fost unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei Culturale „Teatrul Proiect” Câmpina (2011), care a înfiinţat Teatrul Proiect Câmpina (din 2012, Teatrul „Mircea Albulescu”). Casa de Cultură „Geo Bogza” şi Asociaţia „Teatrul Proiect” Câmpina organizează, din 2013, Festivalul de Teatru „Mircea Albulescu”.
Actorul Mircea Albulescu s-a stins din viaţă la 8 aprilie 2016, la Spitalul Floreasca din Bucureşti, la vârsta de 81 de ani. A fost înmormântat cu onoruri militare.
AGERPRES
